Tancul Panzerkampfwagen IV, denumit T-4 in serviciul armatei romane, a fost unul din cele doua tancuri medii planuite de Germania in anul 1935 (Panzerkampfwagen III si Panzerkampfwagen IV). Model IV urma sa aiba rolul de sprijin al infanteriei, fiind inarmat cu un tun de calibrul mare si munitie brizanta, si era planificat sa fie produs intr-un numar mai mic decat Panzerkampfwagen III, intr-un raport de 1 la 3. Datorita specificatiilor tehnice, acesta era foarte asemanator cu Pzkpfw III, atat ca aspect cat si ca functie. Elaborarea si testele au facut ca tancul sa intre in serviciul armatei germane abia spre sfarsitul anului 1938, prin aparitia tancului Panzerkampfwagen IV Ausf C. Acesta si-a indeplinit cu succes sarcinile in campania din Polonia si in ofensiva din vest, dar invazia Uniunii Sovietice in 1941 si teatrul de razboi din est au evidentiat faptul ca erau necesare imbunatatiri aduse atat protectiei cat si puterii de foc. Primele modele imbunatatite care au fost fabricate in numar mare au fost IVF si IVG, productia acestora incepand la jumatatea anului 1941. Aceste modele presupuneau un blindaj mai gros si montarea unui tun lung de calibru 75 mm, ce oferea o mai buna eficacitate antitanc, astfel incat, treptat, modelul IV a schimbat rolul planificat initial cu cel al modelului III, al carui sasiu nu permitea astfel de imbunatatiri. In anul 1943 a aparut modelul IVH, ce avea montat un tun de 75 mm cu performante superioare celor folosite pana atunci. Versiunea finala, IVJ, care era un model simplificat, a aparut in 1944 si a fost produsa pana la sfarsitul razboiului, astfel incat tancul Pzkpfw IV a fost singurul tanc german care a fost fabricat pe toata durata razboiului. A fost de asemenea cel mai numeros tanc din serviciul armatei germane, cu peste 8000 de piese livrate pana la sfarsitul razboiului, si multe tunuri auto-propulsate concepute pe sasiul sau.

Pe 9 octombrie 1942, Regimentul 1 care de lupta al Diviziei 1 blindata a primit in dotare 11 tancuri T-3 (Pzkpfw III N) si 11 tancuri T-4 (Pzkpfw IV G), ce au format doua companii de tancuri medii. Regimentul 2 care de lupta, aflat in spatele frontului pentru paza si instructie, a primit de asemenea cate o piesa T-3 si T-4. In timpul bataliei de la cotul Donului, Regimentul 1 care de lupta a pierdut 10 din cele 11 tancuri T-4.

La inceputul anului 1943, MIAPR (Ministerul Inzestrarii Armatei si Productiei de Razboi) a facut o comanda de 150 de tancuri T-3 si T-4 si de 56 tunuri de asalt, cantitati ce trebuiau sa fie livrate in 2 ani de zile. Livrarea s-a desfasurat cu greutate, astfel incat pana in luna august 1944 doar 110 tancuri T-4 fusesera primite. Aceste tancuri erau de tip Panzerkampfwagen IV F, G, H si J. Unele dintre acestea erau uzate, fiind cedate din materialele Diviziei 23 tancuri germana. 30 de tancuri T-4 au intrat in dotarea Grupului Mixt Blindat "Cantemir", format la 24 februarie 1944, care a actionat pe frontul din Moldova pana in luna aprilie. 32 de piese au intrat in dotarea Detasamentului Blindat Rapid, o unitate de instructie si interventie formata la 28 martie 1944, care a actionat de asemenea pe frontul din Moldova. 48 de tancuri T-4 se aflau in dotarea Diviziei 1 blindata romana. In luptele din Moldova din perioada 20-23 august 1944, Divizia 1 blindata a suferit pierderi mari.

Dupa ce Romania a incetat razboiul impotriva Uniunii Sovietice, Diviziei 1 blindata i s-a ordonat sa se retraga spre sud, dar la fel ca multe alte unitati romane a fost capturata de sovietici aproape in intregime, in perioada 24 august - 1 septembrie. In urma unor negocieri cu partea sovietica, un numar de 9 tancuri T-4 si 7 tunuri de asalt TAs a fost grupat in Detasamentul blindat locotenent-colonel Gh. Matei, ce i s-a permis sa lupte in continuare sub comanda sovietica. Dupa 28 septembrie detasamentul a intrat in subordine romaneasca. Din elemente aflate in spatele frontului ale Diviziei 1 blindata, Diviziei 1 blindata-instructie si Centrului de Instructie al Motomecanizarii din Targoviste, au fost organizate doua detasamente ce urmau sa lupte impotriva trupelor germane din Bucuresti si Ploiesti. Pe 24 august 1944 a fost creat Detasamentul blindat general Niculescu, ce avea in dotare 10 T-4, 10 TAs si 12 TACAM R-2. Acest detasament a luat parte la luptele din Bucuresti si Oarba de Mures, unde a facut parte din Corpul motomecanizat general Rozin. A fost desfiintat la 28 septembrie 1944. Pe 24 august 1944 a fost creat de asemenea Detasamentul blindat maior Victor Popescu, ce avea in dotare tancuri R-2, T-38 si R-35. A luat parte la luptele din zona petroliera Ploiesti pana la 31 august 1944, cand a fost desfiintat.

La 1 octombrie 1944, din elemente ale detasamentelor locotenent-colonel Matei si general Niculescu a fost creat Grupul blindat al Armatei 4 romane, cu 10 tancuri T-4, 8 tunuri de asalt TAs si 16 tunuri autopropulsate TACAM R-2. Grupul a participat in etapa finala a ofensivei pentru eliberarea Transilvaniei, continuand luptele pe teritoriul Ungariei pana la Tisa. A fost desfiintat in noiembrie 1944.

Conform protocolului secret romano-sovietic semnat la 26 octombrie 1944, armata romana a fost obligata sa desfiinteze o serie de unitati, printre care si Divizia 1 blindata "Romania Mare". Singura unitate de tancuri care a supravietuit acestor masuri fost Regimentul 2 care de lupta. La 26 Martie 1945, in dotarea Regimentului 2 care de lupta se aflau 9 T-4, 14 TAs, 28 R-35 si R-35/45, 9 T-38, 2 R-2 si 5 TACAM R-2. Regimentul 2 care de lupta a luat parte la operatiile din Cehoslovacia si Austria, lupte in care a distrus 9 tancuri Panzer IV, 6 tancuri Panter si 3 tancuri Tiger. Regimentul a avut pierderi aproape totale in materialul blindat, la sfarsitul razboiului avand in dotare un singur tanc T-4.

Specificatii tehnice

Echipaj	5
Greutate	25 t
Dimensiuni
Lungime	7,02 m
Latime	2,88 m
Inaltime	2,68 m
Motor
Tip	Maybach HL 120 TRM
Capacitate cilindrica	11687 cmc
Cilindri	12V
Putere	300 CP / 3000 rpm
Carburant	benzina
Performante
Viteza maxima	38 km/h
Autonomie	200 km
Armament
Principal	1 tun KwK L/48 calibru 75 mm
Secundar	2 mitraliere MG34 calibru 7,92 mm
Blindaj
Frontal	80 mm
Spate & lateral	30 mm