NMS Marsuinul (S2) a fost lansat la apa pe 25 mai 1941, dar, la fel ca si Rechinul, nu era inca terminat. A intrat official in randurile Marinei Regale in iulie 1943 si a fost declarat operational in aprilie 1944. Initial trebuia sa fie un submarin minier, dar pana laurma s-a decis sa fie transformat in submarin de atac. Astfel, compartimentele pentru mine au devenit rezervoare de combustibil. De aceea avea o raza de actiune superioara altor submarine romanesti.
Marsuinul a efectuat singura sa cruciera de razboi intre 10 – 27 mai 1944. Trebuia sa continue misunea NMS Rechinul de acoperire in zona Batumi. Comandant era cpt. Grigore Ciolac. Lucrurile au inceput foarte prost, cand, de abia iesit din spatele barajului de mine, pe 11 mai, la ora 1:00, un R-boot german l-a confundat cu un submarin sovietic si a tras cu mitralierele asupra sa. Acesta a raspuns cu semnalul zilei pentru a fi recunoscut. Dimineata a fost atacat cu bombe de un hidroavion german si fortat sa intre in imersiune. Situatia a devenit critica, deoarece cateva KFK-uri cu echipaje croate au raspuns chemarii hiroavionului si au inceput vanatoarea, lansand nu mai putin de 420 de grenade antisubmarin de la 8:30 pana seara tarziu. Submarinul a coborat la 80 – 90 metri adancime si s-a redus zgomotul produs la minim. A existat un moment cand capitanul a incercat iesirea la suprafata, dar, ajunsi la 20 m, exploziile au devenit din ce in ce mai apropiate si a trebuit sa se intoarca in adancuri. Din fericire, avariile suferite nu au fost grave.
Dupa ce KFK-urile si-au terminat stocul de grenade au abandonat cautarea si submarinul s-a indreptat spre Zunguldak si apoi spre Batumi, de-a lungul coastei. NMS Marsuinul a fost descoperit prima data de nave sovietice de patrulare pe 14 mai, la ora 11:10, si atacat. Apoi din nou la ora 15:00, fiind grenadat timp de trei ore. Astfel, capitanul a decis sa se retraga pentru o zi in apropiere de Trabzon, langa coasta turceasca. S-a intors in zona de operatiuni, unde a fost din nou observat pe 17 mai, la 40 mile nord de Capul Iasun, si atacat la 4:12, fiind nevoit sa se refugieze iarasi. De data aceasta insa a fost urmarit si a pe 18 mai, la ora 4:00, cateva vanatoare de submarine l-au grenadat. Seara a incercat pentru a treia oara sa se apropie de Batumi, dar a doua zi a fost localizat si atacat, echpajul numarand 43 de explozii.
Pe 20 mai se afla in apropierea apelor teritoriale turcesti, la 40 mile nord de Capul Iasun. In timpul noptii, la ora 2:00, echipajul a avut impresia ca a vazut un siaj de torpila pe care a evitat-o. De partea sovietica nu s-a consemnat nici un astfel de atac la acea data. Doua ore mai tarziu, a fost grenadat, inregistrandu-se 31 de explozii. Ziua urmatoare, tot in jurul orei 2:00, submarinul a fost din nou descoperit si atacat pana la ora 14:00. Echipajul a numarat 43 de grenade. De la Constanta cpt. Ciolac a primit ordinul sa intre in zona de operatii pentru a patra oara. Pe 22 mai, vanatoare le de submarine au localizat Marsuinul la ora 4:55, la 45 mile vest-nord-vest de Batumi. Timp de trei ore si jumatate, au fost lansate 82 de grenade, din care 74 au explodat in apropierea corpului navei. Dar ziua nu se sfarsise. A fost din nou detectat si grenadat intre 18:31 si 18:58.
Evacuarea Crimeei se terminase si nu era nevoie sa se riste inutil un submarin in misiune de acoperire. Astfel, pe 23 mai a primit ordinul sa se intoarca acasa, fiind in continuu urmarit. Calatoria pana in apropiere de Zunguldak s-a facut pe o mare foarte agitata, timp de 37 de ore. Vremea s-a mai imbunatatit cand au parasit drumul pe langa coasta turceasca, indreptandu-se direct spre Constanta pe 25 mai. Ziua urmatoare, in timp ce naviga la suprafata a fost surprins de un hidroavion sovietic, care a lansat sase bombe si l-a silit sa intre imersiune. Marsuinul a pierdut asfel intalnirea cu escorta seara si de abia a doua zi a intrat in port.
Specificatii tehnice |
|
Echipaj | 45 |
Deplasament la suprafata | 508 t |
Deplasament in imersiune | 630 t |
Lungime | 68,7 m |
Latime | 6,5 m |
Pescaj | 3,6 m |
Viteza maxima la suprafata | 16 noduri |
Viteza maxima in imersiune | 9 noduri |
Autonomie | 8000 mile |
Tunuri | 1 x 88 mm |
Mitraliere | 1 x 20 mm |
Tuburi lans-torpile | 6 (4+2) x 533 mm |
|