In decembrie 1937, Romania a demarat negocieri cu Franta pentru instalarea in tara a unei linii de productie pentru vehicule blindate. Era planificata o productie de 200 de tancuri Renault R-35, dar in cele din urma proiectul a fost abandonat, iar tancurile au fost comandate din Franta. Nevoile armatei franceze si exporturi concomitente in Iugoslavia, Polonia si Turcia, au facut ca livrarea in Romania sa se deruleze incet. Pana in 1940 fusesera primite numai 41 de tancuri Renault R-35, iar livrarea a fost oprita in momentul invaziei germane in Franta. La sfarsitul lunii septembrie 1939, 34 de tancuri R-35 poloneze au gasit refugiu pe teritoriul Romaniei, si au fost introduse in serviciul armatei romane in urma unui acord cu partea poloneza, astfel numarul de tancuri R-35 din dotarea armatei romane ridicandu-se la 75. Tancurile R-35 au inzestrat Regimentul 2 care de lupta, unitate infiintata la 1 noiembrie 1939. Au fost efectuate cateva modificari modelului original, pentru alinierea la standardele armatei romane. Mitraliera Chatellerault calibrul 7,5 mm a fost inlocuita cu pusca-mitraliera ZB calibrul 7,92 mm, suspensiile au fost imbunatatite, iar galetii originali din cauciuc au fost inlocuiti cu galeti metalici, mai rezistenti, conceputi de locotenent-colonelul Constantin Ghiulai. Deoarece caracteristicile tehnico-tactice ale tancurilor R-35 erau inferioare celor ale tancurilor R-2, inainte de 22 iunie 1941 s-a decis ca Divizia 1 blindata sa pastreze doar Regimentul 1 care de lupta, Regimentul 2 care de lupta ramanand in subordinea Armatei a 4-a. Tancurile R-35 au fost utilizate in luptele pentru eliberarea Basarabiei si Bucovinei de nord, si in asediul Odessei. Desi puternic blindate, viteza mica si tunul slab le restrictionau utilitatea la aceea de suport pentru infanterie.
Dupa campania din 1941, Regimentul 2 care de lupta a fost intrebuintat pentru instructia echipajelor ce urmau sa serveasca in Regimentul 1 care de lupta, si pentru paza teritoriului Transnistriei. Treizeci de tancuri R-35 au fost modernizate in 1944 prin inlocuirea tunului de 37 de mm cu un tun de 45 mm, rezultand Vanatorul de care R-35. O companie de tancuri R-35, din cadrul Detasamentului blindat Popescu, a actionat la Ploiesti, la sfarsitul lunii august 1944. In primavara anului 1945, Regimentul 2 care de lupta avea in dotare 28 de tancuri R-35, intre care si Vanatoare de care R-35. In timpul luptelor de pe valea raului Hron, din 26/27 martie 1945, opt tancuri R-35 au fost distruse si alte doua avariate. Pierderile in tancuri R-35 au continuat in timpul inaintarii Regimentului 2 care de lupta prin Cehoslovacia si Austria, la sfarsitul razboiului nici un tanc R-35 nemaifiind in stare de functionare.
Specificatii tehnice |
|
Echipaj | 2 |
Greutate | 9,8 t |
Dimensiuni |
Lungime | 4,2 m |
Latime | 1,85 m |
Inaltime | 2,37 m |
Motor |
Tip | Renault |
Cilindri | 4 |
Putere | 82 CP / 2200 rpm |
Carburant | benzina |
Performante |
Viteza maxima pe sosea | 20 km/h |
Viteza maxima pe teren | 15 km/h |
Obstacole verticale | 0,5 m |
Santuri | 1,6 m |
Adancime vad | 0,6 m |
Panta maxima | 10° |
Autonomie | 140 km |
Armament |
Principal | 1 tun SA18 calibru 37 mm |
Munitie | 58 proiectile |
Secundar | 1 mitraliera ZB md.30 calibru 7,92 mm |
Blindaj |
Blindaj | 14-40 mm |
|