|
Conform Directivei operative nr. 1 si ordinelor 2766 si 2767 din 13 august 1916 ale Marelui Stat Major, la 15 august fortele Armatei 2 au declansat ofensiva, din fasia situata intre valea Slanicului si Muntii Piatra Craiului. La data declansarii operatiilor militare, Armata 2 (comandant, generalul Alexandru Averescu) avea in compunere Corpul 2 armata (Diviziile 3 si 4 Infanterie), Corpul 3 armata (Diviziile 5 si 6 Infanterie), Divizia 1 Cavalerie si alte unitati, subunitati si formatiuni speciale si de servicii. Ofensiva Armatei 2 a fost sprijinita la flancul drept de Grupul “Oituz” din Armata de “Nord”, si la flancul stang de Grupul “Olt-Lotru” din Armata 1.
Dispozitivul Armatei 2 era urmatorul: Corpul 3 armata intre Muntii Vrancei si Muntii Baiului, Corpul 2 armata din Muntii Baiului pana in masivii Fagarasului, iar Divizia 1 Cavalerie in rezerva, in zona Curtea de Arges. Armata 2 avea in compunere 78 batalioane de infanterie, 71 baterii de artilerie si 12 escadroane de cavalerie.
In fasia de ofensiva a Armatei 2 se gasea Divizia 71 Infanterie austro-ungara (comandant, generalul Anton von Goldbach), cu 9 batalioane de infanterie, 8 baterii de artilerie si 1 escadron de cavalerie.
In prima etapa (15-20 august), diviziile romane au avansat pe urmatoarele directii:
Grupul “Putna” (5 batalioane, 2 baterii) din Divizia 6 infanterie a patruns in vaile Lepsa, Putna, Naruja si Zabala, iar la 16 august, dupa ce a traversat Muntii Vrancei, a patruns in depresiunea Targul Secuiesc, atingand aliniamentul Ghelnita – Zabala, realizand jonctiunea cu Grupul “Oituz”, ce atinsese aliniamentul Ghelnita, Targul Secuiesc.
Grupul “Buzau” (7 batalioane, 6 baterii) din Divizia 6 Infanterie a inaintat in lungul vailor Basca Mica, Basca Mare si Buzaului, respingand Regimentul 43 austriac la Covasna si atingand aliniamentul Borosneul Mare, Dobarlau, Teliu.
Grupul “Tabla Butii” (3 batalioane) din Divizia 5 Infanterie a cucerit Vama Buzaului, unde inamicul a opus o rezistenta puternica. Pierderile inamicului s-au cifrat la 132 de morti si raniti si 492 de prizonieri.
Grupul “Bratocea” (6 batalioane, 6 baterii) a respins inamicul pe Valea Teleajenului si, in cooperare cu Grupul “Predelus” (3 batalioane, o baterie) a intrat in depresiunea Brasovului, unde pe 17 august a atins aliniamentul Zizin, Carpinis, Sacele. Ambele grupuri faceau parte din Divizia 5 Infanterie.
Divizia 4 Infanterie cu Grupul “Predeal” (9 batalioane, 9 baterii) a patruns in noaptea de 14-15 august in vama Predeal, si a anihilat pichetele de graniceri din Susai, Timis si Valea Rasnovului. Dupa lupte grele in defileul dintre masivii Piatra Mare si Postavarul, la 16 august trupele Regimentului 6 “Mihai Viteazul” au patruns in orasul Brasov. In perioada 16-20 august, Divizia 4 Infanterie a mentinut trecatoarea Predeal, iar la 20 august a cucerit satele Feldioara si Vlasceni, respingand inamicul peste raul Olt.
Grupul “Bran” (9 batalioane, 5 baterii), format din Regimentele 30 “Muscel” si 22 “Dambovita” din Divizia 4 Infanterie, a traversat trecatoarea Rucar-Bran, a avansat pe pantele Muntilor Leaota, Bucegi si Piatra Craiului si a cucerit pasul Giuvala, inaltimile Bran, Magura, Dealul Cetatii. La 18 august au fost cucerite satele Tohanu Vechi, Tohanu Nou si Zarnesti, iar la 20 august Divizia 4 Infanterie a atins aliniamentul Halchiu, Vladeni. Grupul “Moroeni”(2 batalioane, o baterie) a realizat legatura dintre grupurile “Bran” si “Putna”.
In finalul primei etape a operatiilor, Armata 2 se gasea pe aliniamentul Catalina (sud de Targu Secuiesc) – Zabala – Dobarlau – Prejmer – Feldioara – Vladeni.
In etapa a doua a operatiei ofensive (21-28 august 1916) s-a urmarit atingerea aliniamentului Baraolt – Racos – malul drept al Oltului si concentrarea fortelor principale in zona: Covasna, Sf. Gheorghe, Feldioara, Vladeni, Brasov.
La 24 august Divizia 5 a fost scoasa din compunerea Armatei 2 si trimisa pe frontul din Dobrogea, in locul ei fiind adusa Divizia 22 Infanterie.
Diviza 6 Infanterie a reluat inaintarea la 24 august si, in aceeasi zi, a cucerit orasul Sf. Gheorghe.
Divizia 3 a avansat si a atins la 26 august aliniamentul Sercaia – Sinca Veche, respingand inamicul de pe culmile sudice ale Muntilor Persani.
La 26 august la comanda Armatei 2 a fost numit generalul Grigore Crainiceanu, generalul Averescu fiind numit comandant al Grupului de armate “Sud” ce urma sa actioneze la Flamanda.
La sfarsitul etapei a doua, Armata 2 controla intreaga depresiune a Brasovului, avand toate elementele la nord de Carpatii Meridionali, mai putin Divizia 1 Cavalerie. Inamicul fusese respins dincolo de Muntii Persani si raul Olt, iar Armata 2 atinsese aliniamentul Catalina – Arcus – Valcele – Feldioara – Sercaia – Sinca Veche.
In etapa a 3-a a operatiei ofensive (29 august – 13 septembrie 1916) s-a urmarit cucerirea Vaii Oltului si Homorodului, intre Meresti si Fagaras. Dupa o perioada de reorganizare a marilor unitati ce a durat pana la 1 septembrie, ofensiva a fost reluata dupa cum urmeaza:
Corpul 3 armata, cu Diviziile 6, 22 Infanterie si Brigada 3 Calarasi, a trecut la ofensiva intre Racosul de Sus si Rupea (pe malul de nord al Oltului). Brigada 3 Calarasi a cucerit pozitiile inamicului de la Meresti. Divizia 6 Infanterie a avansat in spatiul dintre Olt si Homorodul Mic, iesind la 3 septembrie in Valea Homorodului Mic, intre Meresti si Mercheasa. Divizia 22 Infanterie a fortat Oltul la Rupea, a eliberat localitatea si a atins inaltimile de la nord-vest de Rupea, unde a ramas pana pe 4 septembrie.
Corpul 2 armata, cu Diviziile 3, 4 Infanterie si Brigada 2 Calarasi, a trecut la ofensiva in fasia Crihalma, Fagaras. Divizia 3 Infanterie a fortat Oltul la Crihalma, Venetia de Jos si Halmeag, si a realizat un cap de pod prin cucerirea localitatii Daisoara. Aici trupele romane au beneficiat si de sprijinul localnicilor, o tanara din satul Parau a indrumat o subunitate romane in spatele pozitiilor inamice. La Voila, tentativa Brigazii 2 Calarasi de a forta Oltul s-a soldat cu un esec, unitatea fiind regrupata la Margineni si ulterior inlocuita cu Divizia 4 Infanterie.
La 5 septembrie, Diviziile 21 si 22 Infanterie au fost scoase din subordinea Armatei 2 pentru a fi trimise pe frontul de sud. Armata 2 a ramas cu 3 divizii de infanterie (3, 4, 6) si 2 brigazi de cavalerie (2, 3), pe o fasie larga de aproape 300 km, in timp ce inamicul a introdus in lupta noi unitati (Brigada 19 Landsturm, Divizia 1 Cavalerie austro-ungara), care, alaturi de Divizia 71 Infanterie, incepeau sa opuna o rezistenta din ce in ce mai bine organizata. In aceste conditii, la 6 septembrie Armata 2 a primit ordin sa treaca la aparare pe aliniamentul atins: Odorheiul Secuiesc – Palos – Fiser – Daisoara – Ticusu Nou – Toarcla – Sasaus – Nou Roman – Cartisoara – Avrig.
La 7 septembrie Armata 2 a primit ordinul de a organiza trei esaloane fortificate: primul pe aliniamentul atins, al doilea la iesirea de nord a trecatorilor ce ies in depresiunile Brasovului si Fagarasului, si un al treilea esalon pe pozitiile initiale de plecare la ofensiva. Fiecare esalon urma sa fie constituit din mai multe linii fortificate. In perioada 6-13 septembrie Armata 2 a trecut la organizarea apararii, concomitent cu primele tentative ale inamicului de patrundere in dispozitivul unitatilor romane.
In cursul celor 29 de zile ale operatiei, Armata 2 a reusit o patrundere in dispozitivul inamic de 120 km la aripa dreapta (intre Muntii Vrancei si localitatea Palos), de 70 km la centru (intre pasul Bratocea si localitatea Ticusu Nou) si de 90 km la aripa stanga (intre Bran si Avrig). La finalul operatiei, frontul Armatei 2 se intindea pe circa 100 km, intre Odorheiul Secuiesc si Avrig. | 
Sus