Fratele bunicului meu a fost in razboi la Stalingrad si din pacate nu s-a mai intors .Trupul nu a fost gasit nici in mometul acesta.Dumnezeu sa-l odihneasca!

Tatal meu IOAN DUMITRU DINU soldat din Magura de Buzau a cazut prizonier la Stalingrad,dus intru-un lagar sovietic unde erau tinuti afara in picioare si daca se indepartau de grup sa ia zapada curata neurinata erau impuscati ca cainii...cite o taranca miloasa lasa sa cada linga ei un ciot de varza sau o bucata de paine...faceau zeama o saptamina,fara apa erau mincati de paduchi si tifos...s-au salvat 12-15 din divizie.s-au intors acasa pe jos in 1944

Bunelul meu Daraban Iorgu a luptat alaturi de reg 13Dorobanti , dumnezeu sa-l odihneasca stiu ca avea tatuat pe bratul stang reg,compania,si asa am aflat ca facea parte din divizia 14 infanterie armata a3romana si era subordonata armatei 11 germane.
Asa am putut sa-i urmaresc evolutia alaturi de div14 pe frontul de est pana a cazut prizioner pe langa Don prin "42,a fost trimis in Siberia unde a'muncit' intr-o mina de carbuni pana in"47.
Am crescut cu povestirile lui,unde si acum raman mirat prin ce poate trece un om simplu cum a fost bunelul meu....

STABUNICUL MEU HOZA PETRU A LUPTAT LA COTUL DONULUI ARTILERIE GREA OBUZIERE A SCAPAT CU VIATA DE ACOLO  CU AJUTORUL LUI DUMNEZEU A VAZUT CAMARAZI CARE AU FOST MITRALIATI DE PE TANCURILE RUSE CHIAR DACA S-AU PREDAT DUPA 23 AUG A FOST INCADRAT IN FRONTUL DE VEST PINA IN CEHIA

Bunicul meu, Tanase Tomoiu (servant tun anti-tanc), a cazut prizonier (4 ani) la Cotul Donului. Banuiesc ca a luptat in Armata a 3-a dar nu sunt sigur (si nu stiu cum as putea sa aflu exact - cred ca armata romana da cam greu astfel de informatii). Imi poate spune cineva, totusi, cum as putea afla ?

In primul rand Dumnzeu s-ai odihneasca in pace pe toti eroii neamului romanesc.
Salutare,vreau sa spun ca bunicul meu MIHAI VASILE jud. Calarasi a luptat in ambele razboaie mondiale,in primul stiu ca era pioner,avea pana in 15 ani,si alerga prin transee cu telegrame si ordine scrise de la un post de comnda la alu atunci cand caile de comunicatie erau cazute.
In cel de-al 2-lea raszboi mondial sa dus iar ca voluntar,nu stiu exact in ce divizie a fost,insa imi povestea de luptele de la Cotul Domnului,dupa acele lupte a inaintat spre Odessa udne a si ocupat orasul....dupa batalia zdrobitoare de la Stalingrad si dupa ce armata romana a intors armele impotriva germanilor, bunicul meu a luptat alaturi de rusi,ajungand sa  elibereze Ungaria, Slovacia si Cehia...ajungand pana in Muntii TATRA,unde s-au dat lupte grele cu vanatorii de multe germani si nu numai......dupa luptele din TATRA ofensiva armatei romane unde era nu a mai continuat.S-a intors acsa dupa razboi si a murit in 1995...A fost decorat in luptele de la Odessa..mai multe nu stiu,iar tot ce am scris este din ce imi aduc aminte pt k eram mic atunci cnd imi povestea, avema in jur de 8-9 ani..
Va salut cu respect

amandoii bunicii au luptat la stalingrad.dumnezeu sai odihneasca in pace.cum erau din comuna COMANI,la 35km de SLATINA -OLT,au facut parte din regimentul de artilerie de la slatina.se chemau MIHAILA VASILE si COTENEANU GRIGORE.bunicul din partea mamei ,tot timpul ne povestea cate ceva ,cand ne strangeam de sarbatorile de iarna la tara.tot timpul avea lacrimi in ochi,cand isi aducea aminte prin cate a trecut ,si se ruga la dumnezeul stamosilor nostrii dacii,ca noi sa nu trecem niciodata printrun razboi.ar trebui sa avem mai mult respect ptr acei care si au dat viata ptru tara,si sa se spuna mai multe .

Prea multe vesti noi nu va pot aduce,tatal meu ION PANFIL s-au ION PAMFILE numele a constituit o problema intodeauna pentru autoritati,nascut fiind in anul 1908 in Codresti Rm-SARAT a participat la Batalia de la Cotul Donului unde a cazut Prizioner,prin 1948 a fost repatriat din Siberia.Tatal meu a suferit o condamnare la 25 ani detentie politica,confiscarea averii si interzicerea drepturilor civile pana la moarte. A decedat in 1995.Sincer vreau si eu cat mai multe marturii si documente despre fii neamului nostru care au luptat pentru intregirea neamului in acele triste vremi si sa nu-i uitam...
         m.pamfilie

Bunicul meu, Lazar Ioan, a fost parte a regimentului 92 infanterie, Alba Iulia, parte a diviziei 20, care a luptat si a ramas incercuita la Stalingrad. Ultima oara cand a fost vazut in viata a fost cand rusii au completat incercuirea armatelor romane si germane la Stalingrad, cumnatul lui a scapat in ultimul moment, unitatea lui retragandu-se ca sa nu fie incercuita, dar unitatea bunicului meu a ramas acolo. De atunci nu mai stim nimic, daca a murit in incercuire sau a ajuns prizonier de razboi si a murit in lagar, cert e ca nu s-a mai intors niciodata si nici nu am mai primit nici o informatie de la el. Daca cineva pe acest forum are rude care au fost in acelasi regiment care ar fi puut sa-l cunoasca pe bunicul meu sau alte informatii despre cum as ptea sa aflu ce s-a intamplat cu el va rog sa-mi scrieti pe adresa lazar.sorin@gmail.com. Va mutumesc anticipat. Sorin Lazar

Bunicul meu, Iulius Ioan Zombori a luptat la Stalingrad, nu stiu exact in ce divizie dar va pot spune ca era din Timisoara, a fost ranit grav de un srapnelul unui obuz si a fost transportat de acolo la bordul unui avion ambulanta german. Ce mai pot sa va spun e ca atunci cand a fost ranit Stalingradul era deja incercuit de rusi, iar el a avut "norocul" sa plece de acolo cu unul dintre ultimele avioane care duceau ranitii. Daca e cineva care poate sa imi spuna mai multe despre romanii banateni de la Stalingrad sa imi scrie pe adresa andreizombori@yahoo.com. cu stima Andrei Zombori

nu trebuie uitata niciodata jertfa romanilor care au murit departe de casa.ar trebui promovata mai des istoria de acest gen.siteul e super

Este trist faptul ca nu se gaseste nimeni care sa posteze pe acest site faptele de arme ale stramosilor nostrii de care suntem asa de mandrii. Sa nu-i uitam niciodata pe cei care si-au sacrificat tineretea pentru tara sau si-au lasat oasele pe intinsele campii ale Rusiei. Dumnezeu sa-i odihneasca in pace si poate va gasiti putin timp si pentru evocarea acelor nefericite evenimente de la Stalingrad (domnilor care administrati site-ul). Va multumesc.

Reply: Dle Ionita, va rugam sa accesati versiunea in limba engleza a site-ului, daca doriti sa cititi articolul despre batalia de la Stalingrad, care exista din momentul infiintarii. 

Domnii care administreaza site-ul.

Tatal meu, Matei N. Constantin, la data bataliei de la Stalingrad, era capitan si comandant de baterie (artilerie de camp) in Regimentul 4 Artilerie grea motorizata, dotat cu tunuri Schneider 105 mm, tractate de camioane Skoda. La data atacului, 22.11 1942, avea munitie numai 350 de lovituri, insuficiente pentru un bombardament eficient. Urma sa primeasca din tara poriectile experimentale... Mi-a povestit ca, uitandu-se cu binoclul din observator catre front, a inteles exact semnificatia expresiei "cata frunza, cata iarba" in ceea ce priveste efectivele de tancuri si infanterie rusesti care atacau. Dupa ce epuizat munitia, colonelul comandant de divizion, comandantul lui direct, i-a interzis sa se retraga, desi era clar ca, fara munitie, dupa ce au fost depasiti de cavaleria si infanteria care se retrageau, a ramane pe pozitii este o prostie care s-a dovedit ca a condus nu la remaracrea lor ca eroi, ci la pierderi intuile si ireparabile nu numai de echipament si armament, dar, mai important la pierderi umane. Au cazut prizonieri, tata a pierdut si un ochi intr-unul din bombardamentele aeriene rusesti asupra pozitiilor pe care le ocupa in orasul Stalingrad, unde, bateria lui deja lupta ca o companie de pionieri... Tot prizonieratul (4 ani, pana in noiembire 1946) la Oranki, Manastarca, Gorki, colonelul i s-a plans: "de ce nu te-am ascultat, Costica?!". A beneficiat de ingrijiri medicale adevarate (inclusiv operatie la ochiul pierdut)numai dupa intoarcerea din captivitate. A fost decorat de 3 ori cu "Coroana Romaniei in grad de ofiter", a ajuns panala gradul de Lt. Col. si a fost trecut in rezerva in 1948, odata cu formarea noii "armate populare". Nu si-a tradat juramantul ostasesc fata de patrie si rege! 
AS FI PROFUND RECUNOSCATOR CA CINE A LUPTAT ALATURI DE TATAL MEU IN RAZBOI SAU L-A CUNOSCUT IN CAPTIVITATE SA IMI TRIMITA UN MESAJ. (matei DOT florin AT gmail DOT com)

Im looking for info about my great grandad Herman Munchhausen from Hameln.He served in the 16th infanrty division 73 regiment in 1939 onwards.I know the 16th inf merged into the 16th panzer division and the 16th motorised infantry in 1940 and Im not sure which one he went to but I do know he fell in 27/12/1942.I know its not very much to go on but I would appreciate any help on both 16th panzer div and 16th motorised inf div and the 16th inf div.Thank you!

Hi!
My grandfa was a pilot on bomber IL-4 at this battle. His aircraft be shot down and he survive alon from crew. When he return - have a battle with Romanian soldiers. I have 2 lira 1924 year - a memory about this case.