Guvernul Regal Roman a luat cunostinta de comunicarea pe care Guvernul Majestatii Sale Britanice i-a facut-o prin mijlocirea Legatiunei Statelor Unite ale Americii.

In fata situaitiei create prin aceasta nota, Guvernul Roman se vede obligat sa faca urmatoarele constatari:

In Iunie 1940 Romania a fost victima unei grave agresiuni din partea U.R. S. S. Dispretuind regulele Dreptului Gintilor, drepturile istorice si de libera determinare ca si obligatiile formal asumate prin actele din 9 februarie 1929 si 3 iulie 1933, Guvernul U.R.S.S. a ocupat Basarabia, Bucovina si Regiunea Herta a Moldovei.

Mai grav decat atat - si acest lucru Guvernul Regal Roman tine sa-l declare fatis, U.R.S.S. este principala vinovata a unor schimbari teritoriale si pe alte granite romanesti, pe care a trebuit sa le sufere Romania din pricina agresiunii sovietice.

Toate actele de neutralitate, neagresiune si recunoastere de drepturi facute Romaniei de U.R.S.S. intre 1929 si 1940 nu apar astfel decat ca mijloace de disimulare a unor scopuri de expansiune si de uzurpare impotriva Romaniei, U.R.S.S. folosind cel dintai prilej a unor situatii internationale, complexe si grele, pentru a dezlantui nu numai actiunea sa de invazie, dar a crea Romaniei grave conditii, din care avea de ales intre prabusirea totala si anarhizarea Sud Estului european si intre acceptarea vremelnica a unei stari de uzurpatiune. Dupa ce agresiunea sovietica si-a atins primele obiective, provocatiunile guvernului sovietic n-au incetat, marturisind astfel vointa sa de a-si continua politica de expansiune si cotropire.

Amintim:

1. Ocupatia brutala a patru ostroave pe Dunare in toamna anului 1940;
2. Incidentele zilnice de frontiera si incercarea continua de a schimba prin forta linia de frontiera;
3. Tendinta de a controla intreg traficul Dunarii maritime;
4. Incercarea de a patrunde prin forta cu vase fluviale in apele romanesti, in ianuarie 1941.
5. Incursiunile neincetate ale aviatiei rusesti, care in lunile aprilie-iunie insemnau 2-7 survoluri zilnice, cu toate protestele Romaniei, dovedind astfel pregatirea unor actiuni militare impotriva Romaniei;
6. Concentrarea masiva de forte militare colosale la frontiera de Nord si Sud-Est a Romaniei cu dispozitive operative si permanente incidente provocate de unitati de recunoastere. Fortele militare sovietice concentrate pe frontiera romana insumau 30 divizii de infanterie, 8 divizii de cavalerie, si 14 brigazi motorizate;
7. Incercarile Comisarului Molotov de a mina securitatea Romaniei si marturisirea scopurilor ruse de expansiune facute deschis si prin acte evidente fata de oamenii de Stat straini;
8. In acest timp Basarabia si Bucovina erau supuse unui regim de distrugere organizata, zeci de mii de oameni suprimati sau inchisi, sute de mii de Romani trimisi in Siberia astfel ca populatia unor centre ca Chisinau a fost considerabil redusa.

In fata acestei situatii grave si sub presiunea celei mai evidente primejdii a numeroaselor divizii concentrate la frontiera, Romania a pornit la 22 iunie 1941 o actiune militara pentru a-si apara fiinta nationala in contra agresiunii care ameninta sa continue si a-si redobandi drepturile uzurpate.

Guvernul Regal Roman este ferm convins ca actiunea sa militara era singura cale prin care putea sa-si asigure salvarea impotriva vizibilei amenintari rusesti, noua agresiune rusa fiind iminenta, asa cum cele mai obiective si categorice constatari de mai tarziu au putut sa confirme.

Pentru a-si apara fiinta nationala, pentru a-si redobandi drepturile si a apara ordinea si civilizatia Sud Estului, Romania nu avea nici o alta cale decat de a lupta alaturi de Marea Putere care s-a angajat in aceasta lupta istorica de aparare a civilizatiei europene si de stavilire a invaziei ce se pregatea impotriva Romaniei si Finlandei intai, impotriva intregii Europe apoi.

Astfel angajata, Romania respecta legile de onoare ale razboiului.

La 22 Iunie, Marea Britanie nu era aliata U.R.S.S. Totusi la 30 Noiembrie 1941, Marea Britanie considera ca Romania ar intreprinde acte de agresiune impotriva Rusiei, aliata Marii Britanii.

Romania n-a intreprins si nu intreprinde acte de agresiune.

Actiunea militara a Romaniei a fost o actiune de legitima aparare in fata agresiunei ruse inceputa in 1940 si ale carei etape urmau sa continue, iar operatiunile militare pentru curatarea frontierei, pentru suprimarea centrului militar sovietic Odessa care, de la 45 km de limanul Nistrului, constituia un focar de vesnica amenintare, dupa cum Crimeea constituia centrul aviatic de vesnica primejduire a teritoriului si petrolului romanese; aceste operatii sunt acte militare naturale ale unui front nascut din agresiune rusa si pe care, in interesul conservarii sale, Romania trebuia sa le savarseasca pentru a-si asigura o zona de liniste.

Guvernul Roman isi face datoria de a reaminti Guvernului Majestatii Sale:

1. Ca prin Conventia din 28 octombrie 1920 de la Paris, Marea Britanie a declarat “granitele fixate prin prezentul tratat ca si suveranitatea Romaniei asupra teritoriilor care sunt prevazute intr-insul nu vor putea fi puse in discutie..."
2. O seama de instrumente internationale intre 1920 si 1939 comportau obligatia de respect solidar al frontierelor.
3. Declaratia Marii Britanii de garantie din 13 Aprilie 1939 prevedea "in cazul unei actiuni care ar ameninta precis independenta Romaniei - etc. etc. Guvernul Majestatii Sale Britanice se obliga sa-i dea tot sprijinul".

Cu toate acestea, cand la data de 26 iunie 1940 U.R.S.S. a facut publica vointa sa de agresiune executata in zilele urmatoare, Guvernul Majestatii Sale Britanice nu a facut nici un act de aparare si de respectare a garantiilor date Romaniei.

Guvernul Regal Roman, amintind Guvernului Majestatii Sale Britanice cumplitele suferinte si amenintari, uzurpari si ocupatii pe care le-au suferit Romanii incepand cu veacul al XVIII-lea de la vecinii lor de la Rasarit si pozitia sanatoasa anticomunista pe care a avut-o Romania in ultimele doua decenii, aparand inca de la 1919 Sud-Estul de primejdia desordinei sociale si a invaziei, isi face datoria de a aminti Guvernului Majestatii Sale Britanice ca aceasta atitudine a gasit in trecut perfecta intelegere a Marii Britanii.

Marturia acestei intelegeri se gaseste in numeroase declaratii facute de oamenii de Stat englezi intre anii 1919 Si 1939, prin care se semnala pericolul agitatiei comuniste impotriva securitatii sociale si politice a Europei.

Guvernul Regal Roman are constiinta ca ceea ce a indeplinit Romania pana azi era singurul mijloc pentru a apara Sud-Estul si a contribui la pastrarea Marilor institutii ale civilizatiei Europei.

Romania a fost victima unei agresiuni cu grave consecinte in 1940 si traia sub amenintarea continuarii fazelor urmatoare ale agresiunii; ea nu putea face in 1941 decat ceea ce a facut. Dar aceasta nu constituie decat o legitima aparare si o jertfa pentru civilizatie.

6 decembrie 1941