TACAM R-2 |
|
Nevoia stringenta de modernizare a tehnicii de lupta mecanizate i-a facut pe specialistii Ministerului Inzestrarii Armatei si al Productiei de Razboi sa studieze o modalitate de imbunatatire a tancului R-2, la inceputul anului 1943. Deoarece imbunatatirea blindajului sau schimbarea tunului nu erau solutii viabile, s-a hotarat transformarea vehiculului intr-un tun autopropulsat, folosind piesele de artilerie de 76,2 mm capturate de la sovietici, si placi de blindaj de la tancurile sovietice T-26 si T-60. In primavara anului 1943, minsitrul de razboi, generalul Constantin Pantazi, a ordonat realizarea unui prototip denumit Tun Anticar pe Afet Mobil R-2, sau TACAM R-2. Proiectul a fost incredintat unei echipe conduse de locotenent-colonelul Constantin Ghiulai, acelasi care a proiectat TACAM T-60. Prototipul TACAM R-2 a fost produs la Atelierele Leonida din Bucuresti, intre lunile iulie si septembrie 1943. In urma testelor efectuate in poligonul de la Suditi, s-a concluzionat ca desi noul vehicul avea dezavantajul unui profil foarte ridicat, era superior tancului R-2. Pe 12 februarie 1944 oficialitatile militare au decis ca 40 tancuri R-2 sa fie transformate in TACAM-uri. Singura modificare adusa planului original a fost utilizarea tunului sovietic ZIS-3 model 1942, calibrul 7,62 mm, in locul tunului F-22 de acelasi calibru. 20 tancuri R-2 au fost retrase din serviciu si au fost modificate la Atelierele Leonida in perioada februarie-iunie 1944. In iulie, 7 TACAM-uri R-2 au fost testate la Dadilov. Focul asupra unui tanc T-34 a demonstrat o eficacitate a tunului de pana la 500 m, utilizand proiectile perforante Costinescu. Totusi, manevrarea tunului era greoaie, iar aparatul de ochire necorespunzator. Pe 22 iulie 1944, Comandamentul Trupelor Motomecanizate a decis sistarea transformarii restului de 20 de tancuri R-2, in total fiind produse 21 TACAM-uri R-2, inclusiv prototipul. In iulie 1944, TACAM-urile R-2 au fost livrate Regimentului 1 care de lupta, in care au format Compania 63 antitanc. Au fost folosite in luptele pentru eliberarea teritoriului Romaniei, pana in septembrie 1944 doar sase TACAM R-2 ramanand in stare de functionare. Dupa desfiintarea Diviziei 1 blindata prin ordinele date de sovietici, cele sase TACAM-uri au intrat in compunerea Regimentului 2 care de lupta, si au luat parte la operatiile din Austria si Moravia. Doar un singur exemplar a supravietuit razboiului.
Specificatii tehnice |
|
Armament |
Autonomie pe teren | 130 km |
Autonomie pe sosea | 160 km |
Panta maxima | 45° |
Adancime vad | 0,8 m |
Santuri | 2 m |
Obstacole verticale | 0,5 m |
Viteza maxima pe teren | 15 km/h |
Viteza maxima pe sosea | 30 km/h |
Performante |
Consum | 81 l/100 km |
Carburant/rezervor | benzina, 153 litri |
Putere | 125 CP/1800 rpm |
Cilindri | 6L |
Capacitate cilindrica | 8500 cmc |
Tip | Skoda T11, racire cu lichid |
Motor |
Garda la sol | 0,35 m |
Inaltime | 2,32 m |
Lungime sasiu | 5 m |
Latime | 2,064 m |
Dimensiuni |
Greutate | 12 t (complet incarcat) |
Echipaj | 3 |
Principal | 1 tun ZIS-3 L/42 calibru 76,2 mm |
Camp de tragere vertical | de la -5° la +15° |
Camp de tragere orizontal | 30° |
Munitie | 21 proiectile explozive, 9 proiectile perforante |
Secundar | 1 mitraliera ZB-53 calibru 7,92 mm |
Blindaj |
|
|
|
Cazackiu Anton (10 iulie 2009)
Fotografia alb-negru este facuta in vechiul local al M.M.C. din str.Izvor,nr.137(vechiul local al Scolii militare de ofiteri nr.1 Bucuresti)demolat in 1985.
|
Richard Foster (6 iulie 2009)
hi, first post, 2 questions:
1) was the Secondary 1 x 7.92mm ZB-53 mg located in the Hull?
2) was there a top cover over the gun super-structure and only open at the back, or was the top also open? ive seen a few pictures of the TACAM R-2 and its not very clear.
Thanks,
Richard
|
|