Povestea acestui tun incepe la inceputul sec. XX, cand Armata romana cauta sa isi modernizeze parcul de artilerie. Cum Romania tocmai iesea dintr-o criza financiara si ii lipseau fondurile necesare achizitiei, un imprumut a fost contractat de la Deutsche Bank cu conditia ca tunurile sa fie fabricate in Gemania de Krupp.
Un exemplar a fost trimis in Romania pentru evaluare, dar comisia militara l-a respins, deoarece nu era un tun cu tragere rapida, ci doar un tun cu tragere accelerata, adica doar o imbunatatire a unui model Krupp deja existent. In ciuda presiunii politice de a inchide contractul, tunul a fost respins, deoarece nu avea rata de foc solicitata de armata.
Curand, Krupp a revenit cu un nou model de tun, care era cu tragere repede si care a fost acceptat. Totusi, a trecut prin aproximativ doi ani de testari si imbunatatiri solicitate de comisia militara romana responsabila cu validarea acestuia. S-a inlocuit aparatul de ochire original cu un aparat de ochire â??Gheneaâ?? (proiectat de mr. Toma Ghenea, seful comisiei militare respective), care avea performante mai bune, si s-au adaugat un aparat pentru reglat focoasele si o luneta de baterie. De asemenea, chesonul de artilerie a fost modificat avand ca model chesonul tunului cu tragere rapida francez fabricat de Puteaux.
In consecinta, tunul a fost acceptat si Romania l-a comandat in numar foarte mare: 624 de tunuri, adica 156 baterii. A fost in fapt cea mai mare comanda de tunuri din toata istoria Armatei romane. Primele tunuri au inceput sa vina in 1904 si au fost imediat introduse in serviciu.
In 1909, Krupp a dezvoltat o varianta a acestui tun pentru artileria calareata. O comisie romana condusa de mr. Vasile Rudeanu a mers in Germania si a testat noul tun. Aparatul de ochire â??Gheneaâ?? fusese inlocuit de un nou aparat Krupp si greutatea totala a fost scazuta putin pentru a face tunul mai mobil. 12 tunuri (sau 16 dupa alte surse) au fost comandate pt unitatile de cavalerie.
Tunul Krupp cal. 75mm model 1904 a format coloana vertebrala a artileriei divizionare romane in timpul Primului Razboi Mondial si a fost utilizat intens in campaniile militare dintre 1916 si 1919. Uzura si-a spus cuvantul, iar in 1926 doar 312 tunuri (aproape jumatate din numarul initial) mai erau folosite in Armata romana.
La inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cum numarul de tunuri Krupp model 1904 disponibile probabil ca scazuse si mai mult, acestea se regaseau in principal in dotarea regimentelor de artilerie calareata ale brigazilor de cavalerie (16 tunuri pe regiment, 6 regimente). Doar cateva divizii de infanterie inca mai utilizau acest model in regimentele de artilerie. Tunul Krupp lasase locul in artileria divizionara mai numeroaselor si modernizatelor tunuri Schneider-Putilov model 1902/1936 and Puteaux model 1897/1936 cal. 75mm.
Specificatii tehnice |
|
Calibru |
75 mm |
Lungime teava |
30 de calibre |
Greutate in actiune |
1.870 kg pentru mars |
Greutate proiectil |
6,5 kg |
Viteza initiala |
550 m/s |
Camp de tragere vertical |
de la -5 la +15 |
Camp de tragere orizontal |
6 |
Bataie maxima |
8.000 m |
|
Autor: Victor Nitu |
|
Surse:
Stroea A., Bajenaru Gh., Artileria romana in date si imagini, Ed. Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, 2010
Rudeanu V., Memorii din timpuri de pace si de razboi 1884-1929, Ed. Cavallioti, 2004 |
|