Romanian Army in the Second World War · Forum Guidelines | Help Search Members Calendar |
Welcome Guest ( Log In | Register ) | Resend Validation Email |
Pages: (5) « First ... 3 4 [5] ( Go to first unread post ) |
contras |
Posted: November 23, 2011 11:13 pm
|
Maior Group: Members Posts: 732 Member No.: 2693 Joined: December 28, 2009 |
It is not about only ww2, but it is interesting
http://cristiannegrea.blogspot.com/2011/10...tei-romane.html |
Taz1 |
Posted: October 09, 2014 03:01 pm
|
Caporal Group: Members Posts: 107 Member No.: 2414 Joined: March 05, 2009 |
On mars 1941 the german regiment Leibstandarte was stationed in Campulung Arges. Another regiment was stationed there all so. Can somebody knows what regiment, divizion was ?
Only I now that it was regular army HEER formation, motorized. Some picture with Leibstandarte in Campulung : http://5sswiking.tumblr.com/post/147016493...rred-to-rumania http://www.schifferbooks.com/the-leibstand...hives-5208.html |
Petre |
Posted: December 29, 2014 09:49 am
|
||
Locotenent colonel Group: Members Posts: 894 Member No.: 2434 Joined: March 24, 2009 |
Pages from a russian book "Wehrmacht Generals and officiers tell ... 1944-1951". http://www.xliby.ru/istorija/generaly_i_of...zyvayut/p68.php Written explanation from General of cavalry E. Hansen : "The activity of the German Military Mission in Romania» Sept. 8, 1944, in România. NOTE : Hansen Erik, General der Kavalerie. the leader of the Military Mission in Romania and German General at the High Command of the Romanian Army.
|
||
Petre |
Posted: February 19, 2016 05:42 pm
|
Locotenent colonel Group: Members Posts: 894 Member No.: 2434 Joined: March 24, 2009 |
An interesting Web-site :
"The russian-german project on digitalization of german docs. of the Russ.Federation archives" , the mainly in russian language. They have a Search engine. The references to Romania belongs to German Mil.Mission in Romania. A letter of Antonescu. Pages 13/49 and 14/49 http://wwii.germandocsinrussia.org/ru/node.../inspect/zoom/4 An answer of Hitler. Pages 33/49 to 36/49 (no translation) http://wwii.germandocsinrussia.org/ru/node.../inspect/zoom/4 And this http://wwii.germandocsinrussia.org/ru/node.../inspect/zoom/7 And more This post has been edited by Petre on February 19, 2016 06:07 pm |
Petre |
Posted: February 21, 2016 06:29 pm
|
Locotenent colonel Group: Members Posts: 894 Member No.: 2434 Joined: March 24, 2009 |
Continuare :
50 de pagini web conţin în titlu termanul "Român..." http://wwii.germandocsinrussia.org/ru/inde...%B0%D1%82%D1%8C În limba germană : "Informaţii privind pierderile A3 şi A4 române pe Don şi la Stalingrad, date despre pierderile generale ale trupelor române în tehnică şi armament de la începerea războiului până în sept. 1943 şi despre livrările de tehnică şi armament german, în diagrame" http://wwii.germandocsinrussia.org/ru/indexes/values/43233 This post has been edited by Petre on February 21, 2016 06:30 pm |
Petre |
Posted: January 15, 2017 07:03 pm
|
Locotenent colonel Group: Members Posts: 894 Member No.: 2434 Joined: March 24, 2009 |
Source, Net (rus) - Istoriceskie materialy ( istmat.info )
Handwritten indications of (POW) Oberstleutnant M.Braun : «Events in Bukarest before Eastern Campaign» 5 mart 1947, Moscow 1. În iarna 1940/41 a venit la Bucureşti la ataşatul militar german (Oberst Wahle) o delegaţie ciudată de persoane în civil. Erau opt oameni în haine modeste de turişti şi au solicitat sprijin ataşatului militar. Conducătorul delegaţiei s-a prezentat drept Oberst Zeitzler, ofiţer de la Statul Major General (ulterior Şef al SMG al OKH), şi a informat că are o misiune strict-secretă. Unul dintre însoţitori era oberstleutnant Sauberzweig, (ulterior general SS), alte nume nu-mi amintesc. Despre misiune, Zeitzler a informat următoarele: Grupul său, format exclusiv din ofiţeri SMG, are sarcina să studieze drumurile şi posibilităţile de dislocare ale unei armate germane, care trebuia să treacă la ofensivă de pe teritoriul României, peste Dunăre şi Balkani, spre sud asupra Greciei. Pentru ca activitatea să se desfăşoare neobservată şi secretă, grupuri separate de cercetare au fost îmbrăcate în civil iar maşinile nu purtau însemne militare. În plus, întreaga operaţiune trebuia să fie secretă şi pentru guvernul bulgar. Pentru fiecare drum adecvat operaţiunii a fost stabilit câte un grup de cercetare. Această opoeraţie era o pregătire pentru ofensiva în Grecia, care urma a fi desfăşurată în scurtă vreme sub comanda feldmareşalului List, peste teritoriul bulgar. Numărul necesar de trupe va fi concentrat iniţial pe teritoriul României, astfel încât să nu stârnească agitaţie în Bulgaria mai devreme. Ataşatul militar trebuia, la ordinele OKH, să acorde sprijin acestei delegaţii în următoarele probleme : asigurarea cu hărţile necesare, apoi cu bani (lei şi leva) şi să-i informeze care sunt toate punctele care par importante la executarea acestei operaţiuni. Ataşatul militar a îndeplinit acele indicaţii. După câteva ore grupele de cercetare au plecat să execute misiunile. 2. La puţină vreme a venit în România mareşalul List şi şi-a instalat Statul-major la Timiş (Carpaţi). După un timp de la venirea lui List, am primit invitaţia la o scrtă discuţie de serviciu. În mare secret List m-a informat că el va comanda operaţia împotriva Greciei, peste teritoriul bulgar şi că are nevoie de sfatul meu ca specialist privind Turcia. Iniţial am fost foarte înspăimântat de acea declaraţie, pentru că am înţeles că în afară de Grecia va fi o invazie şi în Turcia. Mi-am exprimat sincer îndoiala mareşalului. El mi-a spus aproximativ următoarele : «Este vorba doar despre posibilitatea acestei situaţii». Apoi m-a întrebat despre caracteristica generală a regiunii Tracia şi o evaluare a locului în contextul unei ofensive de aici spre est şi vest. L-am informat ce îl interesa sub forma unui raport la o hartă pe care mi-a dat-o mareşalul. După asta mareşalul mi-a declarat că informaţia are încă un caracter general şi că mă invită la comandamentul său din Bulgaria, pentru a preciza anumite momente. Discuţia cu mareşalul a durat cam 2—3 ore. 3. La începutul lui 1941 germanii au început să construiască un pod militar mare peste Dunăre. Podul a fost construit cu forţele unei unităţi germane de genişti. Construcţia a fost văzută de toţi ca o pregătire pentru invadarea Greciei. Aşa că toţi erau convinşi că trupele germane aflate în România şi cele care soseau tot timpul sunt destinate pentru campania în Grecia. Asta a fost o foarte bună mascare pentru campania spre Est. Iar când la începutul lui 1941, după terminarea podului, a început deplasarea unui mare număr de unităţi germane peste Dunăre, toţi au fost de acord că este o confirmare a presupunerii generale. Unităţile aflate în România se numeau «unităţi de instrucţie ale mis.mil.germane». Şi eu am fost convins că pregătirea era făcută pentru campania în Grecia. Nu credeam în campania spre Est, deşi cu un an înainte, ca ajutor al ataşatului militar în Turcia, studiasem un plan de «ofensivă în Caucaz», care mi-a trezit suspiciuni. Însă am găsit că ideea unei campanii spre Est era extravagantă şi criminală, aşa că mi-am luat gândul de la ea. Iar mareşalul List nu mi-a spus un cuvânt despre posibilitatea campaniei spre Est, deşi am fost foarte prietenos cu el. Dacă a ştiut despre asta şeful meu, Oberst Wahle, apoi Oberst Just, nu cunosc, dar mi se pare că n-au ştiut nimic, pentru că ambii aveau încredere în mine încât nu aveau secrete faţă de mine. Ataşatul militar nu avea nimic de-a face cu pregătirea războiului contra Un. Sov. D.p.d.v militar asta era treaba Şefului Mis.mil. gen. Hansen, care era «consilier al mareşalului Antonescu şi al SMG român pe probleme de ordin militar» şi era obligat să-şi coordoneze activitatea cu ambasadorul, care la rândul lui se ocupa de partea politică a problemei. În cercurile SMG român de asemenea n-am auzit nimic de o ofensivă în pregătire asupra Uniunii Sovietice. 4. La începutul lui 1941 (poate finele 1940) a fost ucis un maior german stat-majorist, Şef Birou Transporturi la Mis.Miliară. Crima a avut loc în faţă la Hotel «Аmbassador», săvârşită de un grec. După câteva luni de anchete, făcute în parte şi în Germania, criminalul a fost condamnat la moarte şi executat la Bucureşti. Despre rezultatul investigaţiilor nu cunosc nimic, dar am înţeles era un patriot grec, care a bănuit pregătirea războiului contra Greciei şi prin crima lui şi-a manifestat ostentativ aversiunea faţă de germani şi a avertizat lumea despre pericol. Foarte posibil a vrut să-l ucidă pe gen. Hansen şi l-a ucis pe ofiţer din greşeală. Din acest incident opinia generală a ajuns la concluzia că se pregăteşte campania asupra Greciei. Acelaşi incident a distras atenţia de la pregătirea campaniei spre Est. 5. Când a început ofensiva asupra Uniunii Sov. unităţile române n-au început-o odată cu cele germane. Unităţile române s-au alăturat doar mai târziu ofensivei germane, când germanii intraseră deja câteva sute de km în teritoriul sovietic. După părerea mea, asta s-a întâmplat nu doar din cauze de ordin militar dar şi politic, în scop conspirativ. De aceea, înainte să înceapă războiul contra Uniunii Sov. în România n-au fost mari mişcări de unităţi la graniţe. De aceea populaţia n-a bănuit despre apropiata ofensivă asupra Uniunii Sov. Dar presupun că acele divizii române care aveau garnizoanele pe frontiera ruso-română au făcut pregătiri de război, dar în secret. Braun |
Petre |
Posted: March 12, 2017 05:49 am
|
Locotenent colonel Group: Members Posts: 894 Member No.: 2434 Joined: March 24, 2009 |
Excerpts from the handwritten indications of SS-Oberfuhrer Wilhelm Rodde (former german consul in Brasov) :
«About Generalfeldmarschall Schörner, Commander-in Chief, Heeresgruppe "Süd"» (real "Süd-Ukraine") Moscow. 10 aprilie 1947 (…) După ce ruşii au intrat pe teritoriul României şi au ocupat Cernăuţi, în primăvara 1944 generaloberst Schörner a preluat comanda Heeresgruppe "Süd", total demoralizată şi în continuă retragere… Iniţial Schörner a ales pentru statul major Galaţiul şi a locuit în casa consulului general german Lehrner. Prin luna mai Schörner şi-a mutat comandamentul pe graniţa româno-ungară în oraşul-staţiune Slănic. Când l-am întâlnit prima oară pe Schörner în România, am auzit despre el o grămadă de anecdote, care îl arătau ca un general deosebit de strict şi aspru ca şef la trupele lui. Soldaţii îl numeau «sângerosul Ferdinand». Pe unde apărea, toţi se îndoiau şi tremurau… (…) La mijlocul lui mai… am primit telefonic o invitaţie la Schörner la Slănic. L-am informat pe Killinger şi l-am întrebat dacă sunt obiecţiuni. Killinger a răspuns că nu şi mi-a recomandat să mă folosesc de vizită pentru a-l informa pe Schörner despre situaţia din România, grea şi proastă pentru noi. În vizita la Slănic am fost primit foarte cordial de Schorner şi mi-a mulţumit pentru deservirea rezervei lui de cadre de comandă. (… la Kronstadt se găsea rezerva de cadre de comandă a Heeresgruppe «Sud» sub comanda colonelului Stollenwerk. Această rezervă de cadre, prin convenţie cu MAE se afla în deservirea mea) … Schörner mi l-a prezentat pe Şeful de Stat-major, generalleutnant Wenk şi l-a rugat să-mi prezinte cu ajutorul hărţii situaţia militară grea a Heeresgruppe «Süd». După cină am purtat discuţii despre situaţia politică din România… I-am explicat lui Schörner situaţia politică din România şi am subliniat că guvernul român, în frunte cu mareşalul Antonescu, face un joc necinstit faţă de Germania. Şi că n-am înţeles deloc, de ce guvernul nostru, informat de actuala situaţie politică din România, acţionează aşa iresponsabil. După părerea mea, o asemenea politică a Fuhrerului şi a consilierilor săi, precum Ribbentrop, Himmler, etc., duce la o catastrofă în Balcani. Am subliniat că, în afară de mine, aşa gândesc şi generalleutnant Gerstenberg, SS-Brigadeführer und Generalmajor der Polizei Hoffmeyer şi SS-Sturmbanfuhrer und Polizeiattaches Richter şi l-am sfătuit să discute cu aceste persoane. I-am cerut lui Schörner să ţină secretă părerea mea, altfel s-ar putea să am necazuri, pentru că se ştie că pentru Hitler mareşalul Antonescu a rămas încă o persoană loială. Schörner mi-a declarat că are aceeaşi părere ca mine în evaluarea situaţiei politice din Româmia şi a persoanei mareşalului Antonescu. Schörner m-a mai informat că se află în relaţii bune cu Himmler, pe care l-a informat deja despre situaţia politică din România, şi va continua să facă asta. Schörner m-a asigurat că dacă va primi alte informaţii, nu se va teme să-i raporteze personal lui Hitler despre situaţia reală din România şi să-şi spună părerea despre mareşalul Antonescu. În încheiere Schörner a atins problema Mis. Militare germane din România, despre activitatea căreia, sub comanda gen. Hansen, s-a exprimat foarte negativ. A declarat că gen. Hansen nu este în măsură să evalueze corect situaţia şi să se ocupe de ea : el face mai mult rău decât bine. Schörner mi-a declarat că va avea grijă ca situaţia să se schimbe fundamental. (…) Am fost martor o singură dată la temperamentul şi cruzimea lui. La una din vizitele la Braşov, pe aerodromul militar a avut loc un caz trist : un soldat român care era lungit lângă pistă a fost tăiat în două la aterizarea aparatului. Când Schörner a coborât să mă salute, a apărut comandantul român al aerodromului, se vede ca să îl tragă la răspundere pe pilot pentru întâmplare. Schörner l-a pus pe comandantul român să stea «drepţi», a strigat la el în chip nemaiauzit şi l-a întrebat dacă ştie cine este el, pentru că sosirea fusese anunţată. Poate se aşteptase că vine comandantul să-i dea raportul. Îi va aduce la cunoştinţă cazul mareşalului şi îl va informa despre disciplina de la aerodrom. Toate acestea au fost spuse pe un ton puternic de ordin iar la sfârşit Schörner i-a cerut comandantului să plece imediat. (…) Rodde This post has been edited by Petre on March 12, 2017 05:55 am |
Pages: (5) « First ... 3 4 [5] |