Romanian Army in the Second World War · Forum Guidelines | Help Search Members Calendar |
Welcome Guest ( Log In | Register ) | Resend Validation Email |
Pages: (2) 1 [2] ( Go to first unread post ) |
Petre |
Posted: January 01, 2016 10:35 am
|
||
Locotenent colonel Group: Members Posts: 894 Member No.: 2434 Joined: March 24, 2009 |
|
||
Petre |
Posted: January 04, 2016 07:37 pm
|
||
Locotenent colonel Group: Members Posts: 894 Member No.: 2434 Joined: March 24, 2009 |
Source : P. Bidiscombe - The SS Hunter Battalions: The Hidden History of the Nazi Resistance Movement 1944-45, 2013
Source - NET : Pentru canadianul P. Bidiscombe, instalarea guvernului Groza a fost răspunsul Moscovei la descoperirea unei reţele subterane organizate de „guvernul naţional” de la Viena, condus de Horia Sima, Grupul etnic german, al cărui şef era Andreas Schmidt, şi un grup de militari, între care comandantul Armatei 4 române, generalul Gheorghe Avramescu, reţea ce urmărea organizarea unui „23 august pe de-a-ndoaselea” (Horia Sima), destinat să scoată România de sub ocupaţia sovietică printr-o acţiune internă conjugată cu o ofensivă germană în Ungaria. Dispunând de un agent dublu — radiotelegrafistul reţelei —, sovieticii au fost la curent cu pregătirile reţelei, astfel că, în ajunul declanşării ofensivei germane din zona lacurilor Balaton-Velencse (Operaţiunea „Fruhlingserwachen”, începută la 6 martie 1945), ei l-au arestat pe generalul Avramescu, după ce, cu puţin timp mai înainte, îi arestaseră pe Andreas Schmidt şi pe Constantin Stoicănescu, emisarul lui Horia Sima. În întâlnirea cu regele Mihai, din după-amiaza zilei de 6 martie, mareşalul R.I. Malinovski a stăruit asupra primejdiei reprezentate de această acţiune subversivă pentru spatele frontului sovietic. This post has been edited by Petre on January 04, 2016 07:38 pm |
||
Petre |
Posted: February 25, 2016 09:04 am
|
Locotenent colonel Group: Members Posts: 894 Member No.: 2434 Joined: March 24, 2009 |
From the memories of Alexandru Ţăţulescu, former personal doctor of gen. Avramescu
(posibil) «Dosarele Istoriei», № 5 /93/, 2004 … la sanatoriul Vetlosian am cunoscut doi români. (…) numai de curând, fiind acum cetăţean sovietic, am avut dreptul să iau cunoştinţă de dosarul personal … Studiind dosarul pe numele Andreas Schmidt, am văzut în lista cu 17 învinuiţi şi numele lor - Georgescu şi Popa. Cei doi nefericiţi erau bolnavi de tuberculoză, probabil că au murit în lagăr. Cu încă doi români am făcut cunoştinţă în zona lagărului … Erau un avocat din Iaşi, Alexandru Doroftei şi Dumitru Marinescu - pilot militar din jud. Vâlcea. Din discuţiile avute am aflat că Alecu Doroftei fusese şeful pazei la Comandamentul A.4 la gen. Avramescu. Mitică Маrinescu era tăcut … s-a dovedit a fi pilotul avionului militar la bordul căruia s-au aflat învinuiţii Andreas Schmidt şi Stoicănescu, care au încercat să fugă din România. În dosarul acela scria despre asta. Toate telegramele cifrate, trimise din Germania către Şeful Grupului etnic german din România (A. Schmidt) erau interceptate de contrainformaţiile sovietice. Tentativa de fugă din România a fost stimulată de instanţele militare sovietice (?). După mai multe tentative nereuşite de a zbura, din cauza vremii, tocmai în toamna 1944 (?) de pe aerodromul Oradea Mare cu un avion Me. pilotat de Mitică Marinescu, s-a reuşit decolarea, conform planului instanţelor sovietice. (…) Andreas Schmidt şi Stoicănescu au fost răniţi şi arşi. Deosebit de rănit a fost Stoicănescu. Ambii au fost spitalizaţi la început în Spitalul militar românesc din raionul Nyregyhaza. După ceva vreme au fost transferaţi la un spital militar sovietic apoi trimişi cu avionul la Moscova. Ambii au fost spitalizaţi în infirmeria închisorii Butîrskaia, unde Stoicănescu primea alimentaţie suplimentară, deoarece organele Smerş erau interesate să îl interogheze. Dar starea lui era foarte gravă şi a decedat în închisoare. Andreas Schmidt a supravieţuit, fiind condamnat la 25 ani lagăr de muncă forţată şi a decedat în lagărul Vorkuta. Mitică Маrinescu a fost rănit doar la o arcadă, a fost condamnat la 10 ani lagăr de muncă forţată. Сu Doroftei şi Marinescu am stat până în 1950 … |
Pages: (2) 1 [2] |