Romanian Military History Forum - Part of Romanian Army in the Second World War Website



Pages: (6) 1 2 [3] 4 5 ... Last »  ( Go to first unread post ) Reply to this topicStart new topicStart Poll

> Russo-Turkish War
Petre
Posted: August 29, 2020 01:08 pm
Quote Post


Locotenent colonel
*

Group: Members
Posts: 894
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Source : http://www.vostlit.info/ ( The Eastern Literature )

Russo-Turkish War. Crimean war
Notes of Sadyk-pasha Chaikovsky. Part one.

https://drive.google.com/file/d/1S3ch7nGEyr...iew?usp=sharing
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: September 05, 2020 05:11 am
Quote Post


Locotenent colonel
*

Group: Members
Posts: 894
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Source : http://www.vostlit.info/ ( The Eastern Literature )

Russo-Turkish War. Crimean war
Notes of Sadyk-pasha Chaikovsky. Part two.

https://drive.google.com/file/d/1VI6LCMHQgX...iew?usp=sharing
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: September 13, 2020 05:32 am
Quote Post


Locotenent colonel
*

Group: Members
Posts: 894
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Source : http://www.vostlit.info/ ( The Eastern Literature )

A letter from Moldavia to Cneaz Potemkin

https://drive.google.com/file/d/1mgKK7KC8Qg...iew?usp=sharing

PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: September 21, 2020 04:38 am
Quote Post


Locotenent colonel
*

Group: Members
Posts: 894
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Russo-Turkish War 1877-1878. The begining.
(sources - Internet (text, pictures)).

https://drive.google.com/file/d/1lL6QBLeptG...iew?usp=sharing
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: September 28, 2020 04:27 am
Quote Post


Locotenent colonel
*

Group: Members
Posts: 894
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Related to The Russo-Turkish War 1877 -1878.
Source : internet

https://drive.google.com/file/d/1H5N_kkYVE6...iew?usp=sharing
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: October 05, 2020 05:08 am
Quote Post


Locotenent colonel
*

Group: Members
Posts: 894
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Source - Internet (ru).
Book : V.D. Dotsenko
Naval battles of Russia, XVIIII-XX centuries, 1999.

Attacking spar-torpedo boats

( ... ) Night of May 13/14 1877 four mine boats sank on Machin river-arm the turkish monitor «Seyfi». Informations about this attak are given in the Report of Lt. Dubasov to the Chief of troops Braila Detachment, maj.gen. Salov:

« Cu permisiunea Excelentei Voastre si cu acordul Cpt.rg.1 Rogul, astazi la 12 noaptea, am plecat de la debarcader cu 4 salupe cu aburi si am mers pe bratul Macin cu scopul aflarii locului de stationare al navelor turcesti si de a executa asupra lor un atac cu mine. în compunerea expeditiei au intrat urmatoarele nave si ofiteri : salupa cu aburi Tzarevici, luata de la guvernul roman, la bord ofiteri eu si maiorul Murgescu, voluntar din serviciul român; salupa cu aburi Xenia de la fregata cu aburi Olaf, cu locot. Shestakov si locot. Petrov, venit voluntar; salupa Djighit cu micimanul Persin si salupa Tzarevna de la fregata Amiral Ciceagov cu micimanul Ball ( plus total 40 grade mici – n.a).
Pe la trei si jumatate au aparut în fata trei nave turcesti, în urmatoarele pozitii : pe mijlocul bratului Macin era un monitor (Seyfi - n.a), ceva mai în fata, langa mal, un alt monitor (Feth-ul Islam – n.a) iar în stânga monitorului din mijloc, un vapor militar cu doua catarge (Kilidji-Ali – n.a). Hotarând sa îl atac pe cel mai mare, monitorul care stationa pe mijloc, i-am ordonat locot. Shestakov sa astepte rezultatul atacului meu, fiind gata sa atace si el, iar celorlalte salupe sa ne acopere atacurile. Luând directia spre carena monitorului la pupa babord, am ordonat sa punem toata viteza si am început apropierea de inamic; la somatia facuta de pe monitor, am raspuns cu o parola pe care o stiam în turceste : Sezim-adam, dar inamicul a înteles ca nu este cea adevarata si pâna sa reusesc eu sa îi dau lovitura, acesta a incercat sa traga cu tunul de trei ori, dar a avut de trei ori rateu; dupa al treilea rateu si focurile de arme executate într-o mare agitatie pe punte, am dat monitorului în pupa la babord o lovitura cu torpila din tribord. Imediat salupa mi-a fost inundata de apa si în primul moment am ordonat masinistului si fochistului sa-si paraseasca posturile si sa iasa de sub blindaj, dar vazând ca salupa continua sa se mentina pe apa am ordonat masinistului sa puna toata viteza înapoi si întregului echipaj sa scoata apa din salupa.
Monitorul, afundându-se puternic cu pupa, înca mai continua sa se mentina pe apa si de aceea i-am permis locot. Shestakov sa-i aplice a doua lovitura. Imediat, punând toata viteza înainte, sub focul ucigator al pustilor si tunurilor de pe toate trei navele, locot. Shestakov a dat monitorului a doua lovitura, tot în babord si chiar pe mijloc, dupa care monitorul s-a scufundat definitiv sub apa.
În tot acest timp, aproape zece minute, toate salupele s-au aflat sub tirurile intense dar si dezordonate ale tunurilor si pustilor inamicului, asteptând ordinele.
Locot. Shestakov, dupa explozie, încurcându-si elicea în resturile monitorului, a trebuit sa o descurce, ramânând aproape chiar lânga bordul navei si ferindu-se de focurile de pusca trase asupra lor din turelele monitorului care se scufunda. Din declaratiile sale, iesirea cu succes din aceasta situatie grea o datoreaza exclusiv actiunii fervente, remarcabilelor calitati si energiei locot. Petrov, care a fost cel mai activ ajutor al sau pe toata durata luptei; locot. Shestakov îi atribuie sângelui sau rece si rezultatul reusit al exploziei, deoarece actionarea minei i-a încredintat-o exclusiv lui Petrov. Salupa micimanului Persin, care acoperea atacul, a primit o gaura de proiectil la pupa si în acelas timp a fost inundata de apa la prova, de la caderea unui proiectil în fata ei; punând însa toata viteza, acesta s-a lipit de mal si au astupat gaura, dar încurcând elicea în ierburi, nu s-a putut elibera mult timp.
Salupa mea în acest timp era înca plina de apa si nu putea manevra; nestiind sigur daca salupa se umpluse de apa prin vre-o gaura sau aceasta apa venise pe sus, am cerut toate eforturile pentru punerea în functiune a ejectorului cu aburi si evacuarea apei. Am putut sa reusesc numai datorita prezentei si energiei maiorului Murgescu, care a mers personal în compartimentul masinii si l-a ajutat din plin pe masinist. Salupa micimanului Ball era pregatita atunci sa ia oamenii de pe salupa mea, în caz ca se scufunda de tot.
Deoarece între timp începuse sa se lumineze repede iar focul navelor ramase pe apa se întarea tot mai mult, atunci îndata ce salupele au fost în masura sa fie manevrate, am dat ordin sa se înceapa retragerea si am plecat cu totii la Braila. Nu au fost morti, nici raniti, am verificat asta.
Numai prin vointa Atotputernicei Providente pot sa-mi explic faptul ca am iesit nevatamati din acest foc violent, pe care turcii în graba sau în groaza l-au deschis asupra noastra si l-au mentinut cel putin douazeci de minute. Consider o datorie morala sa raportez Excelentei Voastre ca tot timpul luptei atât ofiterii cat si echipajele au dat dovada în fiecare minut de calm, stapânire de sine si adevarata barbatie eroica în îndeplinirea lucrurilor ordonate fiecaruia, încât fiecare manevra s-a executat la fel de corect ca la instructie; pe toata durata luptei de partea noastra nu s-a auzit niciun strigat puternic; numai într-un unanim si solemn «Ura !» au izbucnit toti odata cand monitorul explodat s-a scufundat în cele din urma.
Cer respectuos Înaltimii Voastre recompensarea ofiterii participanti la expeditie, mentionati în raport; anexez pe verso lista cu subordonatii care au fost în salupele torpiloare ».

This post has been edited by Petre on October 05, 2020 04:31 pm
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: October 11, 2020 05:13 am
Quote Post


Locotenent colonel
*

Group: Members
Posts: 894
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Telegram from Grand Duke Nikolay Nikolaevich (Ploiesti, may 15) to his brother, general-admiral Konstantin Nikolaevich : Today I laid the St.George crosses to Dubasov and Shestakov. These brave people went to certain death, only God saved them from death. ...

Letter of gen.admiral Konstantin Nikolaevich to The Naval College :
In noaptea de 14 mai marinarii nostri au marcat o fapta stralucita: patru salupe torpiloare au intrat in lupta cu monitoarele turcesti pe Dunare si sub ploaia loviturilor inamice l-au atacat pe cel mai mare. Lt. Dubasov de la Echipajul de Garda si Lt. Shestakov din echipajul Flotei 1, unul dupa altul, cu minele purtate de salupele lor au aruncat in aer acest monitor si l-au trimis la fund.
Majestatea Sa a avut placerea sa dispuna ca steagul de pe monitorul inamic distrus sa fie pastrat pe peretele Scolii Navale ca amintire a acestei noi si cu adevarat eroice fapte a marinarilor nostri. ...



Source - Internet (rus.)
A special encouragement. Why was the Romanian admiral awarded the Order of St. George ?
( ...) aflat pe salupa Lt. Dubasov în calitate de voluntar, capitanul-locotenent Ioan Murgescu din Flota româna a primit Ordinul rusesc Sf. Vladimir cls.IV cu spade.
Dupa cum se arata în documentele RGAVMF, acesta (Ioan Murgescu) «a adus un important serviciu atunci când salupa inundata de apa în urma exploziei era amenintata cu scufundarea, a pus personal în functiune mijloacele de evacuare a apei si astfel a scos salupa din situatia periculoasa».
Iata de ce, în luna mai 1910, când în capitala Imperiului rus a sosit o delegatie de militari români, D.F. Dubasov, ajuns deja amiral, a avut o mare framântare : unul dintre acestia era Ioan Murgescu, amiral în retragere ! Fratia de arme nu se uita ...
Pregatindu-se pentru vizita românilor, Dubasov, membru în Consiliul de Stat si adjutant imperial, a pregatit un raport catre Suveran în care arata :
«În prezent, asupra amiralului Murgescu a cazut alegerea de a fi coordonatorul apropierii de Rusia pe care o doreste si o cauta România, iar prin rolul sau avut în relatiile noastre cu aceasta tara si prin pozitia sa influenta, el va fi în mod evident cel mai fervent sustinator a noii consolidari a acestei apropieri».
Dubasov mentiona ca la apropierea României de Rusia poate contribui semnificativ o «încurajare speciala» a lui Murgescu. Si anume recompensarea lui cu Ordinul Sf. Gheorghe cls. IV pentru participarea la actiunea de scufundare a monitorului turcesc, ceea ce reprezenta visul de pret al marinarului român si «va fi special potentzata de împrejurarile momentului actual». Mai ales ca au existat precedente de recompensare a unor straini cu acest ordin ...
Militarii români cazati la Hotelul «Europa» au avut un program încarcat : vizite la Palatul de Iarna, la Catedrala Petropavlovsk, salupa Împaratului Petru I, Muzeul Suvorovski, campusul Garzii, vizite la ministri si la alte persoane oficiale. La dejunul de la Cercul ofiterilor Armatei si Flotei au rasunat toasturi în sanatatea Regelui român si a Împaratului rus, imnurile nationale si trei strigate de Ura.
Pe 19 mai delegatia s-a bucurat de o primire la Nikolai II la Palatul Aleksandrovski de la Tsarskoe Selo. Oaspetii i-au daruit Împaratului lucrarea voluminoasa «Istoria organizarii Armatei române, 1830-1903», iar acesta i-a conferit si înmânat personal amiralului Murgescu Ordinul Sf. Gheorghe cls. IV. Asa ca initiativa lui Dubasov si visul de pret al ofiterului român s-au îndeplinit.

This post has been edited by Petre on October 11, 2020 05:39 am
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: October 19, 2020 07:35 am
Quote Post


Locotenent colonel
*

Group: Members
Posts: 894
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Russo-Turkish War 1877-1878.
Rus. Navy sailors actions on Danube.

https://drive.google.com/file/d/1l8i3xiNCPb...iew?usp=sharing
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: October 29, 2020 07:31 am
Quote Post


Locotenent colonel
*

Group: Members
Posts: 894
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



The Russo-Turkish War 1877-1878.
The Rus. Fleet in the war (book).

https://drive.google.com/file/d/1s0mFy7-La0...iew?usp=sharing
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: November 08, 2020 05:31 am
Quote Post


Locotenent colonel
*

Group: Members
Posts: 894
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



The Russo-Turkish War 1806 - 1812. (1)
Book : A.I. Petrov. War of Russia with Turkey, 1806 - 1812

https://drive.google.com/file/d/1Ngqh5gkE64...iew?usp=sharing
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: November 15, 2020 05:43 am
Quote Post


Locotenent colonel
*

Group: Members
Posts: 894
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



The Russo-Turkish War 1806 - 1812. ( 2 )
Book : A.I. Petrov. War of Russia with Turkey, 1806 - 1812

Part two.

https://drive.google.com/file/d/1WZlSYCiZW0...iew?usp=sharing
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: November 20, 2020 10:37 am
Quote Post


Locotenent colonel
*

Group: Members
Posts: 894
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



The Russo-Turkish War 1806 - 1812. ( 3 )
Book : A.I. Petrov. War of Russia with Turkey, 1806 - 1812
Part three.

https://drive.google.com/file/d/1CNmI9G7QKW...iew?usp=sharing
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: November 25, 2020 02:43 pm
Quote Post


Locotenent colonel
*

Group: Members
Posts: 894
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



The Russo-Turkish War 1806 - 1812. ( 4 )
Book : A.I. Petrov. War of Russia with Turkey, 1806 - 1812
Part four (the last).

https://drive.google.com/file/d/1KzAOTMMttJ...iew?usp=sharing

This post has been edited by Petre on December 02, 2020 03:27 pm
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: December 02, 2020 03:27 pm
Quote Post


Locotenent colonel
*

Group: Members
Posts: 894
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Source - http://www.vostlit.info/ ( The Eastern Literature )

Notes of gen. Sergey A. Tuchkov

General-feldmaresalul Cneaz A. Prozorovski.
În luna oct. 1807 a sosit la noi la Moghilev pe Nistru gen.feldmaresalul Cneaz Prozorovski, numit la comanda armatei contra turcilor. Era deja un om batrân, însa educatia lui înalta, cunoasterea lumii, a stiintelor, lecturile, memoria formidabila si experientele serviciului îndelungat în importante functii militare si civile, îi spijineau moral declinul firesc al fortelor trupesti.
Cneazul provenea din rândurile cnejilor conducatori ai Rusiei si era foarte preocupat de nobletea originii sale. Nu era însa trufas, iar urme ale stravechii dragoste de patriei se puteau vede uneori în actiunile sale si în relatiile cu puterea despotica. Acest curaj contra autocratiei, venit din dragostea pentru adevar si patrie si care îi înnobila cândva pe vechii conducatori, nu îl parasea de multe ori.
Cu o gândire sanatoasa, cu educatie în stiinte si experienta, era destul de sincer, ceea ce uneori nu i-a servit. În pofida batrânetii sale, era foarte activ, harnic si curajos la razboi. Marea lui avere, cea mostenita si cea primita ca recompensa de la monarhi, dar poate si virtutile sale înascute, l-au facut dezinteresat, dar exista si la el, chiar si imperceptibil, acea caracteristica a batrânetii, zgârcenia. De multe ori spunea în gluma : "Am venituri de feldmaresal si datorii de cneaz. Acestea ajung la câteva milioane; am o singura fata, dupa plata datoriilor îi mai ramân doua milioane; la ce sa ma mai gândesc ? Sa traim cât se poate. Pacatele m-au parasit, asa ca si cheltuielile mi s-au împutinat". ...
( ... )
În a treia zi de la sosire, cn. Prozorovski a plecat la Iasi si a preluat comanda asa numitei Armate de Moldova a trupelor ruse. ... Toata armata consta atunci din 50,000 de oameni.
( ... )
Cn. Prozorovski sub diverse pretexte m-a retinut cam zece zile la Iasi. ... La începutul lunii ian. 1808 ... s-a aflat ca gen. Golenishcev-Kutuzov, pe atunci guvernator militar la Kiev, cunoscut pentru siretenia si vicleniile lui, fusese solicitat Împaratului de catre cn. Prozorovski, ca ajutor al sau. Mai târziu s-a vazut cât l-a costat aceasta imprudenta pe batrânul feldmaresal.
Pe 15 aprilie am primit ordin sa vin cu divizia la Chisinau ... Aici comandantii trebuiau sa acorde o atentie deosebita climei schimbatoare.
Pâna sa ajung la Chisinau, am primit o scrisoare cu rugamintea sa accept functia de General de serviciu pe lânga cneaz. Pe atunci nu exista la Armata nici Sef de Stat-major, nici Intendent-sef. Generalul de serviciu cu un maior ajutor, cu seful cancelariei, aghiotantul si un ofiter de serviciu, faceau si treburile unui Sef de stat-major.
Ajungând la Iasi, l-am gasit pe gen. Kutuzov om de mare încredere al feldmaresalului. Mi s-a încredintat mai întâi punerea în ordine a lucrurilor de la post, aflate în mare neglijare.

Modul de viata al Cneazului Prozorovski.
Consider potrivit sa spun câte ceva si despre particularitatile si modul de viata în ultima parte ale cn. Prozorovski, când i-am stat alaturi o vreme. Acest barbat demn de toata cinstea, la sfârsitul zilelor sale, a dus putem spune o viata nefireasca. Când m-am dus la el prima data, prin atributiunile functiei, cu raportul de dimineata, am fost foarte surprins sa gasesc acolo locul plin de ofiteri si de functionari de diferite ranguri. Acestia discutau între ei si umblau prin încapere fara nicio prudenta, de parca n-ar fi fost nimeni în casa, netinând seama ca feldmaresalul dormea alaturi. Camerdiner-ul (valetul) lui statea în usa dormitorului, usor întredeschisa. L-am întrebat :
— Ce înseamna asemenea neglijenta ? Ei ar putea sa-l trezeasca.
— Nu, - raspunde servitorul, - chiar daca ar fi aici câteva tobe si nu l-ar trezi.
S-a uitat la ceas si a spus:
— Cneazul a pus sa fie trezit la ora opt, mai sunt câteva minute, asteptati putin si veti vedea cum se trezeste.
Când a venit ora, valetul a deschis larg usile. Am vazut lungit în pat un om care parea complet mort; abia se vedea o respiratie pe pieptul dezgolit. Doi lachei, cu perii si cu vase cu otet si spirt au aparut din alta camera. I-au dat jos îmbracamintea, au început sa-l frectioneze cu periile muiate în otet, iar cu spirtul l-au udat pe cap, l-au frectionat pe tâmple, dupa urechi, sub nas si i-au dat sa inspire. Dupa doua-trei minute a aruncat o privire, a oftat, s-a ridicat pe pat, dupa care s-a ridicat sovaind pe picioare, sustinut de servitor, a ajuns la o masuta si s-a asezat pe un scaun. Acolo, cu glas destul de tare, a spus :
— Da-mi putina amareala.
Nu stiu ce i s-a adus într-un pahar mare. L-a baut pe tot, apoi a trecut la ceaiul pregatit pe aceeasi masa; a baut doua cesti de ceai cu rom, apoi a poruncit sa fie luat. Dupa care s-a apucat de hârtii, a început sa citeasca, sa scrie, sa întrebe despre cei veniti cu treburi, sa trimita dupa altii, sa dea sarcini, sa dea dispozitiuni, si totul cu fermitate si deplina constiinta.
Avea o memorie neobisnuita, nu doar despre lucrurile întâmplate demult, caracteristic persoanelor în vârsta, dar si despre ce se întâmplase sau ce ordonase cu o zi sau mai multe înainte. Chiar si cele mai neimportante lucruri rar uita de ele.
Daca nu era nevoie sa plece pe undeva, atunci era ocupat în acest fel pâna pe la orele 11-12. Dupa aceea îmbraca uniforma, cu cizme si jambiere, aparea în sala, primea vizitatorii, dupa care se plimba calare sau pe jos. Lua masa mereu la ora doua; masa era pregatita pentru 40 sau 60 de persoane. La prima masa statea el cu oaspetii de seama, la celelalte mese, cu aceleasi feluri de mâncare, erau servite ordonantele, santinelele si ofiterii de serviciu cu functionarii cancelariei.
Înainte de masa bea un pahar mare de vodka, gusta niste peste sarat, batog, icre si altele asemenea. Masa lui consta din multe feluri, foarte gustoase, dar grase si gatite cu condimente si arome. Mânca mult, de regula bea jumatate de sticla de Madeira bun, rareori altfel de vin. Fiind invitat zilnic la masa lui, am remarcat ca dupa masa era mai mereu vesel, îi placea sa vorbeasca mult si discutiile lui erau pline de o buna cunoastere a lumii, iar uneori de învataminte si de glume inteligente.
Dupa masa se plimba timp de jumate de ora cu careta, dupa care dormea, nu mai mult de un ceas si se trezea nu asa de greu ca dimineata. Daca nu erau activitati foarte importante, atunci seara primea vizitatori si mergea, mai ales în Iasi, în reuniuni publice.
Cn. Prozorovski era precis în toate treburile lui, curajos, dezinteresat si corect, exigent si strict în serviciu, însa sufletul lui bun nu i-a dus nicioodata pe suboronati la disperare totala. Era ferm si insistent în fata sefilor mari, mai ales când era vorba un bine comun. Am sa redau aici o situatie la care am fost martor :
Trupele plasate în cetatea Kilia sufereau mult din cauza bolilor si multi oameni au murit. Asta din cauza aerului nesanatos din acele locuri joase si mlastinoase, pline de stufaris. Cneazul Prozorovski a mers personal acolo, a dat ordin sa fie taiat suful pe un spatiu destul de întins, reparate constructiile turcesti în care traiau soldatii si mai ales spitalul. În hrana tuturor a pus sa fie data carne proaspata, cu ceapa salbatica sau usturoi si alte condimente. Dimineata sa se dea un pahar cu vodka cu tinctura de ierburi a vestitului doctor Trahimovski, la prânz otet si o cana de bere cu hrean. Aceasta masura nu doar ca a salvat oamenii de la boala, dar au încetat si decesele. Când au început sa îi spuna ca aceste mijloace costa prea mult, atunci i-a scris Împaratului : "Soldatul rus este mai scump decât o rubla de argint".

Grija Cneazului Prozorovski pentru dezvoltarea artei dansului la Iasi.
Nu pot sa nu amintesc despre un caz mai curios, care dovedeste stima, dar probabil si aparent buna relatie cu Suveranul. Cn. Prozorovski a dorit ca la Iasi pe timpul iernii, în zilele de duminica si de sarbatori, sa fie baluri publice si mascarade (baluri mascate), iar pe timpul posturilor concerte, la care petrecea aproape mereu doua ceasuri :
— Uite ce multe doamne si domnite frumoase sunt aici, dar ce pacat ca nu danseaza cum trebuie. Nu uita sa-mi amintesti asta mâine, la raportul de dimineata.
Eu abia mi-am ascuns surprinderea, dar ordinul trebuia îndeplinit.
A doua zi, dupa rapoartele privind problemele de serviciu, i-am spus :
— Excelenta Voastra a ordonat sa-i aduc aminte de doamne.
— Da, - mi-a raspuns el, - deja i-am scris desprea asta Suveranului.
Si, dându-mi scrisoarea, a adaugat :
— Sa o dai curierului care pleaca azi.
Au trecut câteva saptamâni, si într-o dimineata, mergând la el ca de obicei, am gasit acolo în fata usii un om în frac si cu pantofi.
— Cine sunteti Dvs ? - l-am întrebat eu.
— Maestrul de dansuri Banisov, de la Teatrul Împerial, trimis prin înalta însarcinare pentru a le învata pe damele de aici arta dansului, - mi-a raspuns el.
Am raportat despre el. Cneazul, discutând cu el ca un cunoscator despre talentul lui, a adaugat :
Generalul de serviciu va da ordine sa vi se dea o locuinta, iar aici veti avea destula treaba.
Iesind cu el din încapere, l-am prevenit sa nu spuna nimanui mai multe, ca fusese trimis la Iasi prin înalta însarcinare, dar i-am promis ca îi voi asigura o activitate profitabila. Si astfel, câteva doamne de la Iasi au primit atunci primele reguli ale artei dansului.

Dar sa revenim la treburile cele mai importante de la acea vreme. Feldmaresalul caut în toate felurile sa rupa armistitiul cu turcii. Vicleanul gen. Kutuzov, cunoscut mai târziu sub numele Cneaz Golenishcev-Kutuzov Smolenski, nu doar ca n-a parut a fi indiferent la asta, dar s-a si straduit sa-l retina de la acest lucru pe feldmaresal. Cam tot atunci au ajuns la Iasi trimisii Portii. Scopul venirii lor era dorinta de a fi prelungit armistitiul. Cneazul Prozorovski a gasit ca nu aveau împuterniciri depline si i-a trimis înapoi fara niciun raspuns, dar nu s-a hotarât sa rupa armistitiul.

Ambasadorul francez Sebastiani.
Dupa câtava vreme a venit de la Constantinopol la Iasi ambasadorul francez pe lânga Poarta Otomana, gen. Sebastiani, aflat în drum spre Paris.
Prezentarea acestuia la feldmaresal merita consemnata.
La prima întrevedere cu Cneazul, a început cu o cuvântare lunga plina de vorbe pompoase în cinstea feldmaresalului, precum un student sau un bacalaureat de universitate. Cneazul Prozorovski l-a ascultat rabdator pâna la capat, dupa care i-a spus într-o franceza corecta :
— Noi suntem oameni de arme si asemenea salutari între noi nu sunt prea obisnuite. Va rog sa împartiti cu noi prânzul meu.
Asta era ora când masa era aproape gata.
Dupa masa Sebastiani s-a angajat într-o lunga discutie despre stiinta artileriei. Feldmaresalul, ascultându-l o vreme, a spus :
— Eu am terminat deja de mult cu asemenea amanunte, discutati astea cu generalul meu de serviciu, care este lânga Dvs, el a terminat-o cu artileria de mai putina vreme.
Sebastiani, neoprindu-se deloc, s-a întors spre mine si a continuat despre tragerile pe orizontala si cele ochite, despre salvele de obuze si altele.

This post has been edited by Petre on December 02, 2020 03:31 pm
PMEmail Poster
Top
Petre
Posted: December 07, 2020 06:54 am
Quote Post


Locotenent colonel
*

Group: Members
Posts: 894
Member No.: 2434
Joined: March 24, 2009



Source - Web-page Forgotten pictures of The Russian-Turkish War, 1877-1878

Cazaci de Don la resedinta Împaratului, Ploiesti iunie 1877
https://img-fotki.yandex.ru/get/9218/291460...45cac3e3_XL.jpg

M.Cneaz Nikolai în fata Cartierului General al Armatei, Ploiesti iunie 1877
https://img-fotki.yandex.ru/get/27579/29146...ec455025_XL.jpg

Baterie rusa la Calafat, iunie 1877
https://img-fotki.yandex.ru/get/6709/291460...620674e2_XL.jpg
https://img-fotki.yandex.ru/get/15532/29146...76f44c16_XL.jpg

Podul de pontoane, Svishtov august 1877
https://img-fotki.yandex.ru/get/66932/29146...395b901e_XL.jpg
https://img-fotki.yandex.ru/get/3407/291460...1c163efd_XL.jpg

Aleksandr II, M.Cn. Nikolai si Carol I, Gorna Studena, oct. 1877
https://img-fotki.yandex.ru/get/38431/29146...c82d3cd6_XL.jpg
https://img-fotki.yandex.ru/get/38431/29146...13965d6c_XL.jpg
https://img-fotki.yandex.ru/get/9650/291460...78d003e6_XL.jpg
https://img-fotki.yandex.ru/get/15555/29146...5de2da6e_XL.jpg

Statul major ruso-român, Poradim sept. 1877
https://img-fotki.yandex.ru/get/64354/29146...d9389ff5_XL.jpg

Col. Slaniceanu(?)
https://img-fotki.yandex.ru/get/6706/291460...a1097ff8_XL.jpg

Gen. Florescu
https://img-fotki.yandex.ru/get/4911/291460...e98997af_XL.jpg

Resedinta Tzarului , Ploiesti 23.05 - 13.06.1877
https://img-fotki.yandex.ru/get/4806/291460...de4d9f12_XL.jpg

Garda la resedinta Tzarului
https://img-fotki.yandex.ru/get/16098/29146...98e20597_XL.jpg

Debarcader rusesc la Calafat, 1877
https://img-fotki.yandex.ru/get/15488/29146...6b03018d_XL.jpg
https://img-fotki.yandex.ru/get/15497/29146...273c5d42_XL.jpg

Lucrarile la podul de pontoane
https://img-fotki.yandex.ru/get/15515/29146...9694c3fb_XL.jpg

Statie mobila de telegraf, Zimnicea iunie 1877
https://img-fotki.yandex.ru/get/5402/291460...dff34f23_XL.jpg

Podul de pontoane Ruse-Giurgiu, 1878
https://img-fotki.yandex.ru/get/16122/29146..._4123fd4_XL.jpg


Whole web-page, here :
http://vichivisam.ru/?p=22#

This post has been edited by Petre on January 05, 2021 07:52 am
PMEmail Poster
Top
1 User(s) are reading this topic (1 Guests and 0 Anonymous Users)
0 Members:

Topic Options Pages: (6) 1 2 [3] 4 5 ... Last » Reply to this topicStart new topicStart Poll

 






[ Script Execution time: 0.0088 ]   [ 14 queries used ]   [ GZIP Enabled ]