In septembrie 1917, sublocotenentul Gheorghe Jienescu a fost selectionat si trimis in Anglia, la Oxford, pentru instructie si specializare la Scoala Tehnica si de Sbor, apoi in Franta, la Miramas si Pau, pentru specializare ca pilot de vanatoare. La 1 septembrie 1919 a obtinut brevetul de pilot nr. 164.

Intre anii 1923-1926 a fost director al Scolii de Pilotaj de la Tecuci, unde a instruit patru promotii de piloti de vanatoare, primele din aviatia romana. Tot in aceasta perioada a redactat primul important Regulament de zbor al aviatiei romane.

In 1928 a absolvit Scoala Superioara de Razboi din Bucuresti, in gradul de maior. A fost al doilea ofiter de aviatie dupa maiorul Achile Diculescu, care a absolvit aceasta institutie, fiind brevetat ofiter de stat-major aero. A fost numit, pentru o scurta perioada de timp, ofiter de stat-major in Inspectoratul Aeronauticii la Biroul instructie, apoi sef de stat-major la Divizia Aeriana.

In 1934, Gheorghe Jienescu a fost numit comandant al Flotilei de Lupta de aviatie de vanatoare si bombardament la Pipera.

In 1935 a condus raidul aviatic Bucuresti-Capetown, declansat la 14 aprilie, cu trei avioane "Icar Universal", eveniment ce a avut ecou international si a fost considerat cel mai important raid al aviatiei militare romane.

In 1940 comandorul aviator Gheorghe Jienescu a fost numit sef de stat-major al noului creat Comandament al Fortelor Aeriene, condus de generalul Constantin Celareanu. La 14 septembrie 1940 a fost numit de catre generalul Ion Antonescu, subsecretar de stat pe langa Departamentul Apararii Nationale pentru Aer si Marina.

De la 27 ianuarie 1941 pana la 23 august 1944, comandorul aviator Gheorghe Jienescu, ulterior general de escadra aviator, a fost ministru secretar de stat in fruntea Subsecretariatului de Stat al Aerului, organism creat in octombrie 1940 pentru activitatea aeronauticii.

La 22 iunie 1941, cu ocazia declansarii operatiilor militare impotriva Uniunii Sovietice, generalul Gheorghe Jienescu a adresat aviatiei urmatorul ordin de zi: "Zburatori, onoarea de a purta la biruinta, pe cerul romanismului, cocarda tricolora va apartine. Consemnul zilei este: echipajul care a terminat munitia si in inclestarea luptei nu vede victoria se proiecteaza cu masina in pasarea dusmana. Tineret zburator: tara intreaga asteapta de la voi intreg sacrificiul; a sosit ziua marilor infaptuiri; dati faptei noastre motiv de legenda. Le-ati facut si in timp de pace, sunt sigur ca le veti face fara sovaire si in timp de razboi, pentru a merita increderea pe care Regele, Conducatorul si Tara au avut-o intotdeauna in voi. Tineret zburator: suna buciumurile si codrii rasuna, uruie cerul; in cantec de motoare, cantecul natiunii, la arme, la manse, cu Dumnezeu inainte!".

In perioada cand a facut parte din guvernul Antonescu, doctrina promovata Gheorghe Jienescu pentru aeronautica a fost aceea a rolului ofensiv al aviatiei, si a unei organizari simple si suple a tuturor fortelor aeriene. "Cu zece echipaje de bombardament (1 escadrila) se obtine o putere de foc reprezentata prin 13 tone de exploziv, in scurt timp, iar o baterie de artilerie spre a arunca acest tonaj ii trebuiesc circa 24 de ore." - Gheorghe Jienescu. "Aeronautica reclama o incadrare superioara celorlalte arme. Aceasta superioritate este necesitata atat numerica cat mai cu seama calitativa."

La 14 noiembrie 1941, a fost decorat conform Decretului Regal 3202 cu ordinul "Mihai Viteazul" cl. III.

Evenimentele de la 23 august 1944 au curmat cariera generalului aviator Gheorghe Jienescu, la 24 august 1944 fiind destituit din functia de ministru al Aerului. In perioada septembrie 1944-februarie 1946, Gheorghe Jienescu a fost arestat la domiciliu, fiind pazit de parasutisti.

Din februarie 1946 pana in februarie 1948 a fost arestat si depus la inchisoarea Comandamentului Militar al Capitalei. A fost judecat in lotul celor 18 demnitari din lotul guvernului Antonescu si prin sentinta nr. 27 din 6 februarie 1948 a Curtii Superioare de Justitie din Bucuresti a fost condamnat definitiv la 20 de ani de temnita cu degradare civica si confiscarea averii, fiind acuzat conform Legii 312/1944 de "crima de dezastrul tarii".

A fost gratiat si pus in libertate in aprilie 1964 in baza Decretului Consiliului de Stat nr. 176/1964. Din cei 17 ani de temnita grea, 7 au fost executati in izolare completa. La acea data Gheorghe Jienescu avea 70 de ani. Conform prevederilor Decretului Prezidiului Marii Adunari Nationale nr. 2293/1959, nu a avut dreptul la pensie. A murit la 3 aprilie 1971, la 77 de ani, in urma unui stop cardiac.