Dupa Primul Razboi Mondial, Romania a ramas cu o cantitate foarte mare de munitie cal. 75 mm (aproximativ 5 milioane de obuze), dar parcul de artilerie era foarte variat, avand numeroase tipuri de tunuri si calibre. Nevoia de a standardiza era evidenta. Tunul Schneider-Putilov cal. 76,2 mm model 1902 a parut a fi alegerea logica pentru tunul standard de calibru 75 mm al artileriei divizionare, deoarece in jur de 460 de piese fusesera abandonate de armata tarista in Romania.
Semizarea acestor piese de artilerie a inceput in 1925 la uzinele Resita. S-au folosit doua variante ce camasi de otel: una identica tevei originale de 76,2 mm si una similara tunului Krupp de 75 mm model 1904. In timp ce versiunea de 76.2 mm a pastrat performantele modelului initial, versiunea pregatita pt munitia de 75 mm a avut performante mai slabe, atat ca bataie, cat si ca precizie. Peste 400 de piese au trecut prin aceste modificari.
In 1933, 78 de piese ale modelului 1925 erau deja uzate si trebuiau inlocuite. Deoarece ideea de a importa piese noi de 75 mm din Cehoslovacia a fost abandonata la inceputul anilor '30, la uzinele Resita a pornit un nou program de modernizare. De aceasta data solutia aleasa a presupus inlocuirea tubului interior cu un tub intermediar model Resita in care se introducea un nou tub amovibil. Acestea din urma au fost realizate in trei versiuni: una ce avea ca model tunul Puteaux cal. 75 mm model 1897, alta care avea partea ghintuita de la tunul Puteaux si camera de incarcare de la tunul Krupp model 1904 si ultima care pastra caracteristicile initiale ale tunului cal. 76.2 mm. Sistemul de ochire, frana de tragere si arcurile recuperatoare au fost si ele modernizate. Astfel se puteau utiliza stocurile existente de munitie, iar dupa epuizarea acestora urmau sa se foloseasca doar obuzele Schneider model 1917. Aceste obuze au permis atingerea unei performante superioare, bataia maxima crescand de la 8.500 m la 11.200 m
Rezultatul modernizarii a fost tunul Schneider-Putilov model 1902/1936 si a reprezentat principala piesa a artileriei divizionare in primii ani ai celui de-al doilea razboi mondial.
Specificatii tehnice |
|
Calibru |
76,2/75 mm |
Lungime teava |
2.250 mm, 30 de calibre |
Greutate in actiune |
1.350 kg pentru tragere, 1.950 kg pentru mars |
Greutate proiectil |
6,415 kg |
Viteza initiala |
588 m/s |
Camp de tragere vertical |
de la -3 la +17 |
Camp de tragere orizontal |
5 |
Bataie maxima |
11.200 m |
|